Învățământ
Generația „Nicoleta Becheanu”
* Bogdan Mihai Ciocârlan a câștigat medalia de aur la secțiunea juniori, iar Adrian Marian Țiripa medalia de bronz la seniori * pentru Bogdan aceasta este prima participare și prima victorie la o astfel de competiție, în timp ce Adrian își adaugă o nouă medalie în palmares, după ce în 2019 a câștigat un argint * deși în ultimii doi ani Ministerul Educației a anulat olimpiadele, cei doi elevi au continuat să facă performanță, câștigând premii la diverse concursuri internaționale de fizică, astronomie și astrofizică * Bogdan și Adrian fac parte din ultima generație de elevi care a avut ocazia să lucreze cu regretata profesoară Nicoleta Becheanu, medaliile obținute de cei doi fiind un omagiu adus post-mortem
Performanța lor a dus din nou numele Brăilei pe cele mai înalte culmi! Vorbim despre olimpicii Bogdan Mihai Ciocârlan, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național ”Gh. M. Murgoci”, și Adrian Marian Țiripa, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”, care au obținut medalii la Olimpiada Internațională de Astronomie. Competiția a fost organizată de Observatorul Astronomic INAF-Brera din Milano și s-a defășurată în format online în perioada 6-13 noiembrie la Colegiul Național ”Petru Rareș” din Piatra Neamț, acolo unde s-a reunit tot lotul României. Bogdan a câștigat medalia de aur la secțiunea juniori, în timp ce Adrian a câștigat medalia de bronz la secțiunea seniori. Olimpiada a reunit echipe din 15 țări, iar lotul României a câștigat două medalii de aur, două de argint și șapte medalii de bronz, situându-se pe primul loc între națiunile participante. Pentru că Bogdan a avut cel mai mare punctaj la juniori, pentru prima dată, steagul olimpiadei ajunge la Brăila.
Prima medalie pentru Bogdan, a doua performanță pentru Adrian
Pentru Bogdan Mihai Ciocârlan a fost prima olimpiadă internațională, însă încă din clasa a V-a, atunci când uimea pe toată lumea prin calificarea sa la olimpiada națională de astronomie, demonstra că vrea să facă performanță în acest domeniu. Dovadă că la 11 ani și câștiga o medalie de bronz la faza pe țară, iar asta într-o competiție cu elevi de clasa a VII-a și a VIII-a. Pasiunea și munca continuă i-au adus acum, trei ani mai târziu, medalia de aur la Olimpiada Internațională de Astronomie, la secțiunea juniori, având cel mai mare punctaj din lotul României, la egalitate cu un alt membru al lotului național.
”A fost o experiență foarte frumoasă și o ocazie să-i cunosc pe cei mai buni elevi din România pentru că țara noastră a avut dintotdeauna unul dintre cele mai bune loturi din lume. Muncind încontinuu reușești să-ți descoperi mintea, să-ți descoperi limitele și vocația. Eu nu sunt vreun geniu! Pur și simplu am muncit când alții stăteau. Am încercat să mă autodepășesc mereu, să nu stau pe loc. Când alții se mulțumeau cu puțin eu voiam să fac și mai mult decât reușisem. Adică după fiecare concurs, indiferent de rezultat, eu mă gândeam cum pot să fac mai bine de atât”, ne-a mărturisit Bogdan.
Pentru Adrian Marian Țiripa, care și-a descoperit pasiunea pentru astronomie în clasa a VIII-a, medalia de bronz câștigată la Olimpiada Internațională de Astronomie, la seniori, confirmă că este printre cei mai buni din lume la această disciplină. Asta deoarece, în 2019, la aceeași competiție, tânărul obținea medalia de argint la juniori și premiul special pentru cel mai bun rezultat la proba observațională.
”O experiență diferită față de restul olimpiadelor și din punct de vedere al subiectelor și al organizării. Pot spune că subiectele au fost aparent mai ușoare. Îmi pare rău că nu am mai avut din nou ocazia de a mă revedea cu copiii și profesorii din alte țări, din cauza pandemie nu am putut face acel schimb cultural care era foarte interesant, dar, cu răbdare, poate la anul se ține”, ne-a spus acesta.
Trebuie punctat că cei doi elevi, la fel ca restul olimpicilor din lotul României, au avut la dispoziție doar o lună pentru a se pregăti pentru această olimpiadă. De asemenea, competiția nu a fost recunoscută sau susținută financiar în vreun fel de Ministerul Educației, elevii fiind nevoiți să suporte din buzunarul propriu costurile aferente participării.
De neoprit și-n pandemie. Premii și medalii la mai multe concursuri internaționale
Chiar dacă olimpiadele școlare au fost anulate atât în 2020, cât și în 2021, acest lucru nu a pus ”stop pasiunii” lui Bogdan și Adrian pentru astronomie, astrofizică și fizică. Au rămas la fel de motivați și au muncit la fel de mult în toată această perioadă, participând la diverse concursuri internaționale. Și ca să vedeți cât de ”harnici” au fost în pandemie, i-am rugat pe cei doi să ne facă o trecere în revistă a competițiilor online la care au luat parte.
Astfel, Bogdan a participat la International Astronomical Contest 2021 – unde s-a clasat în primii 20% dintre concurenți, Olimpiada de Astronomie din Statele Unite, Olimpiada de Astronomie din Estonia – la care a participat și în 2020 și în 2021, Concursul ”Science ON!” – competiție organizată de studenți, masteranzi, doctoranzi, foști olimpici naționali și internaționali olimpici, unde a obținut locul I la fizică și locul II la astronomie, Olimpiada Națională de Astronomie – unde a obținut medalia de aur și Olimpiada Națională de Fizică – unde a obținut tot medalia de aur. Trebuie spus că acum doi ani, când era în clasa a VI-a și s-au anulat olimpiadele, Bogdan era calificat la trei naționale: informatică, fizică și astronomie.
În ultimii doi ani Adrian Țiripa a participat la Global e-Competition on Astronomy & Astrophysics (GeCAA) – care a îndeplinit misiunea Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Astrofizică (IOAA -2020) și unde a obținut medalia de bronz, Olimpiada Internațională din Estonia – locul I la categoria juniori, Olimpiada de Astronomie din Statele Unite – locul 15 în clasamentul general, International Astronomy and Astrophysics Competition (Bangladesh) – medalie de argint, la care se adaugă medalia de aur la Olimpiada Națională de Fizică și medalia de argint la Olimpiada Națională de Astronomie. Trebuiesc amintite și performanțele dinainte de pandemie, un exemplu fiind medalia de aur în 2019 la Olimpiada Națională de Astronomie și Astrofizică. Când s-au anulat olimpiadele Adrian era calificat la naționalele de astronomie și fizică. Tânărul ne-a mărturisit că a început deja să se intereseze de facultăți și visează să studiez la una din primele 30 universități din SUA, dar în plan sunt și țări precum Elveția, Germania și Olanda.
”Nu m-am gândit la o specializare anume, nu sunt încă convins. Eu nu m-am regăsit niciodată în tipologia geniului care va revoluționa la un moment dat știința, însă consider că am un spirit de antreprenor și, de ce nu, la un moment dat mi-ar plăcea să studiez ingineria și să lucrez într-o mare companie de tip NASA sau Tesla. Nu mă văd mergând pe partea teoretică”, ne-a spus Adrian Țiripa.
Părinții, profesorii și colegii, sprijin în atingerea performanței
În spatele fiecărei reușite a unui elev olimpic se ascunde multă pasiune, multă muncă și o mână de oameni care îi sprijină la fiecare pas. Vorbim despre profesori, colegi olimpici și în mod special de părinți, persoane care i-au ajutat să obțină această performanță. Bogdan a ținut să îi mulțumească profesoarei Liliana Iacob, cea care l-a pregătit pentru această internațională, profesoarei de matematică Daniela Covaci de la Colegiul Național ”Gh. M. Murgoci” precum și întregului colectiv de la liceu pentru susținere, olimpicilor Vlad Oros (Liceul de Informatică ”Grigore Moisil” din Timișoara, Adrian Țiripa, colegul său de lot din Brăila, Daria Hărăbor (Colegiul Național “Vasile Alecsandri” din Galați), Radu Andrei (fost olimpic internațional, în prezent student la Harvard), Maria Iordache (Colegiul Național “Nicolae Bălcescu” Brăila), muzeografului Ovidiu Tercu (fondatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de științele Naturii Galați) și, nu în ultimul rând, părinților.
”Am două mulțumiri speciale de făcut. Prima este pentru doamna profesoară Liliana Iacob care este ca o a doua mamă pentru mine, ”mama de la științe”. Vreau să le mulțumesc foarte mult și părinților mei. Vreau să spun că mama e confecționeră iar tata e șofer și în ciuda unor profesii care poate nu sugerează intelectualul, întotdeauna, dar întotdeauna, au fost un fel de terapeuți pentru mine și au reușit să mă convingă să nu renunț atunci când simțeam că nu mai pot”, ne-a spus Bogdan.
Adrian a transmis și el mulțumiri profesoarei Liliana Iacob, Liceului Teoretic ”Nicolae Iorga” și, bineînțeles, părinților. ”Părinții m-au susținut de fiecare dată. Ei au fost singurul sprijin când mie mi-a fost extrem de greu, când am zis că nu mai pot sau când nu primeam vreun premiu de la minister. Și m-au susținut în primul rând prin iubire”, ne-a declarat tânărul olimpic.
Medalii de la olimpiadă, un frumos omagiu adus profesoarei Nicoleta Becheanu
Pe lista mulțumirilor celor doi elevi olimpici s-a mai aflat o persoană, o profesoară extraordinară, care, din nefericire, astăzi nu mai este printre noi. Este vorba despre Nicoleta Becheanu, dascălul care a format generații întregi de olimpici, lăsându-și amprenta și asupra lui Bogdan și Adrian. Nicoleta Becheanu a plecat la stele cu două săptămâni înainte de olimpiadă, iar vestea i-a afectat pe toți cei care au cunoscut-o. Bogdan a fost extrem de atașat de aceasta, iar Adrian a fost printre ultimele persoane care au văzut-o în viață. ”Cred că eu și cu Daria Hărăbor de la Galați am fost ultimii care am văzut-o la spital. Dumneaei era internată la Județean, la parter. Și afară, la geam, am putut să o vedem”, ne-a povestit tânărul.
Medaliile câștigate de cei doi elevi brăileni reprezintă un frumos omagiu post-mortem adus Nicoletei Becheanu. De altfel, Bogdan și-a dorit ca acest material să se încheie cu ”o vorbă frumoasă despre doamna Becheanu”.
”Chiar dacă nu ne-am cunoscut în totalitate, adică n-a rămas atât de mult timp încât să ne cunoaștem perfect și să colaborăm la nivel maxim, eu unul consider că a fost un mare succes faptul că am reușit să o cunosc fiindcă dumneaei și-a lăsat amprenta asupra fiecăruia dintre noi. Și din punctul meu de vedere, doar colaborând putem să reunim tot ce a reușit dumneaei să realizeze. Fiindcă realizările dumneaei sunt fiecare dintre noi”, a fost gândul olimpicului.
Steagul olimpiadei a ajuns la Brăila!
De mai mulți ani există o tradiție în lotul României care participă la Olimpiada Internațională de Astronomie. La fiecare ediție, elevii care ajung la această fază a competiției își scriu numele pe drapelul național, iar steagul este transmis din generație în generație la olimpicul din echipa de juniori care obține cel mai bun rezultat. Anul acesta steagul a ajuns pentru prima oară la Brăila datorită medaliei de aur obținută de Bogdan Mihai Ciocârlan. Până la ediția următoare a olimpiadei internaționale, drapelul României va rămâne la Bogdan, deci la Brăila.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
