Învățământ
Brambureala testelor de salivă
* testarea în masă a elevilor și preșcolarilor pentru a depista infecțiile cu virusul SARS-CoV-2 a iscat un întreg scandal între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, sindicatele din Educație și reprezentanții părinților * timp de două săptămâni nimeni nu a știut exact cine și cum va face administrarea acestor teste * profesorii s-au declarat de la bun început împotrivă, un sondaj realizat de Federația ”Spiru Haret” arătând că 75% dintre dascăli nu sunt de acord să se ocupe de testarea elevilor * în final s-a stabilit ca testele să fie administrate fie de către profesori, fie acasă, de către părinți * cu toate acestea încă nu se știe când vor ajunge testele rapide în școli
De aproape două săptămâni există o confuzie generală cu privire la testele de salivă ce vor fi administrate periodic elevilor, în scop preventiv, pentru depistarea timpurie a unor cazuri de infecție asimptomatice cu virusul SARS-CoV-2. Deși testarea în masă a copiilor cu aceste teste rapide non-invazive ar fi trebuit să înceapă pe 8 noiembrie, atunci când elevii s-au întors din vacanța forțată de două săptămâni, nici până acum lucrurile nu sunt în totalitate lămurite. Ceea ce ar fi trebuit să fie o procedură simplă și clară s-a transformat într-un întreg scandal între Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, sindicatele din Educație și reprezentanții părinților cu privire la administrarea testelor.
Cronologia haosului
Întreaga ”brambureală” a început pe 11 noiembrie, atunci când Ministerul Sănătății a trimis către Ministerul Educației o instrucțiune în care sunt prevăzuți pașii pentru testarea cu teste rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă, procedura fiind transmisă mai departe școlilor. În document se preciza că testele urmau să fie făcute în fiecare zi de luni și joi, de către personalul medical sau profesori special desemnați de școli pentru acest proces.
Nu a trecut mult timp și în ziua următoare, pe 12 noiembrie, au apărut primele nemulțumiri. Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”, din care face parte și sindicatul brăilean, precum și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, au emis un comunicat de presă comun prin care s-au poziționat vehement împotriva administrării acestor teste de către profesori. Primul motiv invocat a fost acela că dascălii nu au competențe medicale, iar al doilea că testarea de două ori pe săptămână îi expune pe profesori la îmbolnăvirea cu virusul SARS-CoV-2. Mai mult, sindicaliștii au susținut că profesorii nu pot fi obligați să facă aceste teste, iar oricum mulți ar fi refuzat. De asemenea, cele două federații au mai argumentat că testarea ar duce la blocarea procesului de predare-învățare. În final, aceștia au cerut Ministrului Sănătății să reevalueze instrucțiunea, în caz contrar amenințând cu proteste.
Câteva zile mai târziu, Ministerul Educației vine cu precizări în care anunță că ”a solicitat precizări” Ministerului Sănătății cu privire la mai multe aspecte. Mai exact, Ministerul Educației a dorit să știe dacă testele pe bază de salivă pot fi administrate la domiciliu sub supravegherea părinților/aparținătorilor legali, iar în cazul în care acestea vor fi făcute la școală dacă se impune acordul părinților/aparținătorilor legali. De asemenea, lămuriri au fost cerute și cu privire la aplicarea testelor în rândul preșcolarilor/copiilor de grădiniță.
Ulterior, pe 17 noiembrie, Ministerul Sănătății a venit cu lămuriri. Printr-un comunicat de presă acesta a precizat că ”pentru folosirea testelor nu este necesară pregătire medicală sau condiții speciale de lucru”, adică testele pot fi afectuate și la domiciliu de către părinți. Însă, Ministerul Sănătății a ”pasat” mingea înapoi la Ministerul Educației, precizând că decizia utilizării la domiciliu a testelor rapide antigen non-invazive efectuate din proba de salivă revine sistemului educațional, cel care a dorit introducerea acestei măsuri de a preveni răspândirea infecției cu virusul SARS-CoV-2.
Decizie finală. Testele vor fi efectuate de profesori sau părinți
După aproape două săptămâni de incertitudini, vinerea trecută, pe 19 noiembrie, s-a decis cine va face aceste teste de salivă și care este procedura. Ministerul Sănătății și Ministerul Educației au căzut de acord și au publicat un nou ordin comun pentru aprobarea măsurilor de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2. Astfel, potrivit noului act normativ și noii instrucțiuni, testele pot fi efectuate acasă, de către părinți, sau la școală, sub îndrumarea cadrului medical sau a unor profesori responsabili desemnați de către școli. În cazul în care testele vor fi făcute la școală părinții trebuie să își dea acordul prin semnarea unui formular de exprimare a consimțământului. Documentul precizează că testele se vor face atât elevilor, cât și preșcolarilor.
Cum se va face testarea propriu-zisă?
Testarea periodică cu teste rapide antigen non invazive efectuate din proba de salivă se va face în fiecare zi de luni și joi, înaintea începerii orelor de curs, în sala de clasă/grupă sau în alte spații, sub îndrumarea cadrului medical sau a persoanelor responsabile desemnate din cadrul unității de învățământ sau la domiciliu, sub îndrumarea părinților/reprezentanților legali. Persoanele responsabile din cadrul școlilor vor fi instruite privind colectarea testelor cu rezultat pozitiv, acestea fiind considerate deșeuri medicale cu potențial infecțios.
Potrivit recomandărilor generale de utilizare a testelor rapide antigen efectuate din proba de salivă, persoanele care le administrează trebuie să respecte instrucțiunile de utilizare specifice fiecărui tip de test, conform recomandărilor producătorului. Testele se păstrează intre 2 – 30°C și trebuie folosite imediat ce au fost desigilate. Mostra de salivă trebuie prelucrată imediat după recoltare. Preșcolarii și elevii trebuie să evite consumul de alimente/băuturi cu cel puțin o oră înainte de efectuarea testului, în funcție de prevederile producătorului. În tot acest proces de testare se asigură permanent dezinfecția corectă a mâinilor și suprafețelor.
Ce se întâmplă când un elev e declarat pozitiv?
Potrivit ordinului comun al celor două ministere, atunci când un elev este depistat pozitiv în urma testului rapid se aplică protocolul de izolare iar acesta își va continua activitatea online. Elevul respectiv poate reveni fizic la școală după ce prezintă rezultatul negativ al unui test antigen rapid sau RT-PCR, efectuat în ultimele 24 de ore. Elevii și preșcolarii care nu vor prezenta acest test negativ reiau cursurile cu prezență fizică după 14 zile de la data rezultatului pozitiv obținut la testul rapid antigen non-invaziv efectuat din proba de salivă.
În situația efectuării testării cu teste de salivă la domiciliu, sub supravegherea părintelui/reprezentantului legal, rezultatul testării se comunică de îndată, în scris sau electronic, unității de învățământ.
Profesorii nu sunt de acord să se ocupe de testarea elevilor
Asta a reieșit din două sondaje efectuate recent. Primul a fost realizat de Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret“ în perioada 10 – 12 noiembrie 202, la care au participat peste 23.500 de angajați din învățământ. Din totalul celor care au răspuns la chestionar 75,7% dintre profesori au susținut că nu sunt de acord să supravegheze copiii în timp ce-și administrează testele din salivă pentru depistarea Covi-19. Cel de-al doilea sondaj, realizat de World Vision România, arată că 94% dintre profesori nu se simt confortabil să facă teste Covid-19 pe bază de salivă elevilor. De asemenea, 74% dintre profesorii care au participat la acest sondaj au considerat că ar fi mai bine ca părinții să testeze acasă copiii, în loc să fie testați la școală.
Chiar dacă într-un final s-a stabilit cine va face testarea încă nu se știe când vor ajunge testele rapide în școli. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Brăila ne-au declarat că încă nu au primit nicio informare oficială în legătură cu acest subiect. În cel mai recent comunicat de presă legat de testele de salivă, Ministerul Educației a anunțat că a solicitat informații cu privire la termenele de livrare autorităților responsabile cu achiziția și distribuirea lor, informații ce le va comunica îndată ce vor fi primite. Precizăm că peste 70 de milioane teste vor fi achiziționate de către minister.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
