ECONOMIC
Garda de Mediu Brăila a aplicat amenzi de aproape 1,3 milioane de lei în prima jumătate a anului
* au fost dispuse opt suspendări de activitate, fiind întocmită și o plângere penală împotriva unui agent economic care deversa în Dunăre ape fecaloid-menajere
Comisariatul Județean Brăila al Gărzii Naționale de Mediu a desfășurat, în primul semestru al anului 2026, un total de 351 de inspecții, în urma cărora au fost aplicate 59 de sancțiuni contravenționale, dintre care 53 de amenzi în valoare totală de 1.292.800 de lei. Totodată, au fost dispuse opt suspendări de activitate pentru operatorii economici care funcționau fără autorizație de mediu, iar într-un caz a fost formulată o plângere penală împotriva unui agent economic care administrează un restaurant în zona falezei Dunării și care deversa în fluviu ape fecaloid-menajere din grupurile sanitare ale unității.
Potrivit bilanțului prezentat de Garda de mediu Brăila, dintre cele 351 de controale efectuate, 170 au fost inspecții planificate, incluse în Planul anual de controale, iar 181 au fost inspecții neplanificate.
În categoria controalelor neplanificate s-au regăsit 61 de verificări efectuate în urma sesizărilor și reclamațiilor primite, 44 de controale dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naționale de Mediu, 72 de acțiuni desfășurate în colaborare cu alte autorități, două inspecții privind accidente sau incidente cu impact asupra mediului, o verificare pentru respectarea condițiilor din actele de reglementare și o inspecție pentru identificarea unor obiective noi.
Amenzi pentru lipsa autorizațiilor de mediu
Cele mai grave nereguli constatate au vizat desfășurarea activităților cu impact asupra mediului fără autorizație de mediu, faptă sancționată prin 12 amenzi în valoare totală de 330.000 de lei și care a dus, în opt cazuri, la suspendarea activității operatorilor economici.
Un alt domeniu în care au fost constatate numeroase abateri a fost gestionarea deșeurilor. Pentru încălcarea prevederilor OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor au fost aplicate 12 amenzi, în valoare totală de 465.000 de lei. De asemenea, Garda de Mediu Brăila a sancționat operatorii economici care nu au ținut evidența gestiunii deșeurilor, aplicând șapte amenzi în valoare de 48.000 de lei. Alte patru sancțiuni, însumând 19.000 de lei, au vizat poluarea solului prin depozitări necontrolate de deșeuri, iar patru amenzi, în valoare totală de 35.000 de lei, au fost aplicate pentru nerespectarea legislației privind vehiculele scoase din uz.
Printre celelalte abateri sancționate se numără nerespectarea condițiilor din actele de reglementare, încălcarea prevederilor Legii Apelor, gestionarea necorespunzătoare a îngrășămintelor chimice, deversarea de ape fecaloid-menajere în fluviul Dunărea, nerespectarea legislației privind calitatea aerului, neîndeplinirea obligațiilor către Fondul pentru Mediu, precum și împiedicarea desfășurării acțiunilor de control.
Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Brăila precizează că inspecțiile neplanificate au avut ca principal obiectiv verificarea măsurilor dispuse anterior, soluționarea sesizărilor primite și controlul respectării obligațiilor prevăzute în actele de reglementare.
Totodată, instituția arată că, în prima jumătate a anului, o atenție deosebită a fost acordată respectării legislației privind regimul deșeurilor, fiind sancționate fapte precum gestionarea neconformă, depozitarea necontrolată, abandonarea și incinerarea deșeurilor, precum și lipsa evidențelor privind gestionarea acestora.
ECONOMIC
Facturile la energie ar putea crește în perioada următoare
Facturile la energia electrică plătite de consumatorii casnici ar putea crește în perioada următoare cu valori cuprinse între 10% și 22%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță.
Oficialul spune că evoluția este vizibilă în ofertele publicate de furnizorii de energie pe platforma Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețurile diferă însă de la un furnizor la altul, iar valoarea facturii depinde și de contractul încheiat de fiecare consumator.
Ofertele de pe platforma ANRE indică prețuri mai mari
Dumitru Chisăliță a explicat că furnizorii își publică ofertele pe platforma ANRE, iar acestea pot ajunge ulterior să se regăsească în contractele încheiate cu consumatorii.
„Pe partea de energie electrică, există, în momentul de faţă, o creştere a preţurilor care este vizibilă pe site-ul ANRE-ului, adică, acolo unde se pun ofertele. (…) Şi, ca atare, da, discutăm de o creştere a preţurilor la energie electrică pentru consumatorii casnici”, a declarat ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, în funcție de furnizor și de condițiile contractuale, majorarea facturilor ar putea fi cuprinsă între aproximativ 10% și 22%.
Ministrul a subliniat că nu toți consumatorii au același preț și că evoluția depinde de contractele existente și de ofertele disponibile pe piață.
Ce se întâmplă cu facturile la gaze
În ceea ce privește gazele naturale, Dumitru Chisăliță a declarat că facturile consumatorilor casnici nu ar trebui să fie mai mari decât cele de anul trecut, dacă nivelul consumului rămâne similar.
Potrivit ministrului, pentru gazele naturale există în prezent un mecanism de reglementare aplicabil până la 31 martie 2027, care ar trebui să mențină prețul final la un nivel apropiat de cel din perioada precedentă.
„În mod normal, facturile n-ar trebui să fie mai mari”, a explicat ministrul Energiei.
Așadar, în timp ce pentru consumatorii casnici sunt estimate posibile creșteri ale costurilor cu energia electrică, situația ar urma să fie diferită în cazul gazelor naturale, unde prețurile sunt în continuare influențate de mecanismul de plafonare.
Estimările privind o posibilă creștere cu până la 22% au la bază ofertele și datele disponibile în prezent pe platforma ANRE, iar impactul concret asupra facturilor va depinde de furnizorul și contractul fiecărui consumator.
ECONOMIC
Munca „la negru” în construcții. Trei luni de controale și amenzi de 260.000 de lei
• Campania Națională la care au participat inspectorii de muncă brăileni s-a desfășurat în perioada iulie-septembrie 2026 • au fost vizați angajatori brăileni din domeniul construcțiilor, ITM Brăila aplicând zeci de sancțiuni contravenționale, inclusiv amenzi
Război total muncii nedeclarate („la negru”). Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila a efectuat, în perioada 1 iulie – 30 septembrie 2026, acțiuni de control la angajatori care desfășoară activități în domeniul construcțiilor și a aplicat 36 sancțiuni contravenționale dintre care opt amenzi în cuantum de 260.000 de lei.
Controalele fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă de către angajatorii care desfăşoară activităţi în domeniile: „Construcții clădiri” (cod CAEN 41), „Lucrări de geniu civil” (cod CAEN 42) și „Lucrări speciale de construcții” (cod CAEN 43).
În domeniul relațiilor de muncă (RM) au fost verificați 18 angajatori brăileni și s-au aplicat 11 sancțiuni contravenționale, dintre care șase amenzi în valoare de 249.500 lei (două amenzi în valoare totală de 240.000 lei pentru muncă nedeclarată – șase persoane prestau activitate fără a avea încheiat contract individual de muncă și patru amenzi în valoare totală de 9.500 lei pentru nerespectarea prevederilor privind timpul de muncă).
Dintre cele mai frecvente neconformități întâlnite în domeniul relațiilor de muncă menționăm: munca nedeclarată; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; Lipsă certificat medical la angajare.
În domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) au fost verificați 14 angajatori și s-au aplicat 25 de sancțiuni contravenționale, dintre care două amenzi în valoare totală de 10.500 lei.
Dintre cele mai frecvente neconformități în domeniul securității și sănătății în muncă, identificate de inspectorii de muncă, cu ocazia vizitelor de control în șantierele temporare de construcții, menționăm: neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecție în concordanță cu riscurile existente la locul de muncă; neverificarea de către angajatori a modului în care lucrătorii utilizează echipamentul individual de protecție acordat; neasigurarea semnalizării de securitate și/sau sănătate la toate locurile de muncă din incinta șantierului; neîntocmirea evidenței zonelor cu risc ridicat și specific; nedesemnarea și instruirea lucrătorilor care aplică măsurile de prim ajutor, prevenirea și stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor în caz de pericol.
„În scopul verificării modului în care angajatorii respectă cerințele obligatorii în domeniul relațiilor de muncă, dar și cerințele minime de securitate și sănătate în muncă pentru crearea unor locuri de muncă sigure și sănătoase în șantierele temporare, acțiunile de control vor continua și în perioada următoare”, a declarat Liviu Arhire, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila.
CELE MAI CITITE
