Economie
Fosta Gară Fluvială a Brăilei își schimbă aspectul
• fațada clădirii monument istoric este în plin proces de renovare • proprietarul Gheorghe Antistescu anunțase anul trecut că vrea să vândă imobilul, iar Primăria Brăila se arăta interesată să-l cumpere • primarul Marian Dragomir declara la vremea respectivă că ar vrea să amenajeze la parter o nouă Casă a Căsătoriilor, iar la etaj un muzeu reprezentativ pentru Brăila • între timp, Primăria a renunțat să mai cumpere, din cauza prețului considerat prea mare (4,6 milioane de euro) • Antistescu ne-a confirmat că este încă proprietar, iar investiția în reabilitarea fațadei îi aparține • acesta spune că are deja un alt cumpărător
Fațada fostei Gări Fluviale a Brăilei – cunoscută și sub denumirea de Vechea Căpitănie – este în plin proces de renovare, după cum o arată schelele montate pe câteva laturi ale clădirii. Imobilul este monument istoric și a trecut printr-o amplă reabilitare în urmă cu circa 17 ani, atunci când noul proprietar, Gheorghe Antistescu, patronul firmei ”Romnav” Brăila, și-a amenajat acolo propria locuință. Anul trecut, Antistescu anunțase că vrea să vândă clădirea, cu circa 4,6 milioane de euro, iar Primăria Brăila se arăta interesată să își exercite dreptul de preempțiune. De altfel, acest aspect a fost supus votului Consiliului Local Municipal, consilierii dându-și acceptul pentru ca Primăria să înceapă demersurile pentru achiziționarea acestui imobil de referință al Brăilei, prin angajarea unui evaluator care să stabilească un preț cât mai apropiat de valoarea reală a clădirii. Primarul Marian Dragomir declara, în martie 2022, că, dacă se va ajunge la un acord cu proprietarul așa încât imobilul să intre în patrimoniul municipalității, la parter se va amenaja o nouă Casă a Căsătoriilor, iar la etaj un muzeu reprezentativ pentru Brăila. Între timp, însă, Primăria a renunțat la intenția de a cumpăra. Motivul ar fi, din câte se pare, legat de faptul că nu s-a ajuns la un acord în privința prețului, suma de 4,6 milioane de euro fiind considerată prea mare de autoritățile locale. Cert este că ”afacerea” a picat, după cum ne-a confirmat inclusiv primarul Marian Dragomir. Acesta ne-a spus că Primăria nu va mai achiziționa această clădire, fără a da mai multe detalii.
Contactat de un reporter al cotidianului nostru, Gheorghe Antistescu, patronul ”Romnav”, firmă specializată în transporturi fluviale, care deține, printre altele, și o parte dintre bacurile care asigură – până la inaugurarea podului – trecerea Dunării pe la Smârdan, ne-a confirmat că investiția în reabilitarea clădirii îi aparține. Acesta ne-a spus că, oricum, chiar dacă Primăria nu mai e interesată, are deja un alt cumpărător, un om de afaceri din Croația. „Cumpărător am, chiar dacă nu o mai vrea Primăria. E cineva din Croația interesat să o ia. Eu vreau să rămână ceva frumos în urma mea, iar dacă tot am scos avizele de la Cultură, care expiră în toamnă, am demarat această lucrare”, ne-a declarat Antistescu. Acesta a evitat să precizeze costul respectivei reabilitări.
Cum a ajuns clădirea la «Romnav»
Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a anunțat în edițiile de la vremea respectivă, faptul că în anul 2006, familia Antistescu s-a mutat în cele cinci camere de la etajul clădirii. Nu înainte, însă, de a investi câteva sute de mii de euro pentru a reface imobilul clădit de Anghel Saligny. Reabilitarea imobilului a început undeva prin 1999. Practic, până la începutul anilor ’90, clădirea a aparținut Ministerului Transporturilor, în diversele forme luate de-a lungul anilor de această instituție. În 1991, Compania de Navigație Fluvială Română s-a divizat în mai multe structuri. Flota fluvială existentă în acea perioadă s-a împărțit în patru segmente. Un astfel de segment a fost preluat de societatea comercială ”Brăila Nav”, în al cărei patrimoniu a intrat, pe lângă navele respective, Gara Fluvială și o altă clădire de patrimoniu de pe Str. Danubiului. În 1996, la conducerea ”Brăila Nav” a fost numit gălățeanul Gheorghe Antistescu. Acesta a schimbat denumirea firmei în ”Romnav” și s-a luptat să o scape de faliment, fiindcă, din cauza datoriilor acumulate către bănci începuse să-i fie executate activele. BCR a preluat la vremea respectivă, în contul datoriilor, clădirea de pe Danubiului, în care și-a făcut sediu, dorind totodată să ia și Gara Fluvială. ”Romnav” a împrumutat 76.000 lei, cât reprezenta datoria pe care o avea către bancă și a reușit să păstreze clădirea. În 1999, Programul Asociației Salariaților (PAS) a cumpărat pachetul de acțiuni al ”Romnav”, iar în calitate de președinte al PAS, Gheorghe Antistescu deținea pachetul majoritar de acțiuni. Astfel, a avut posibilitatea să ocupe locuința de serviciu de la etajul clădirii, în timp ce parterul a fost ocupat de birourile firmei.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
