Politică
Finanţarea partidelor în funcţie de numărul de parlamentari
• o modificare legislativă a introdus noi reguli privind finanţarea partidelor parlamentare prin subvenţii de la stat • Expert Forum şi-a arătat îngrijorarea privind acest aspect, precizând că începând cu acest an, subvenţiile se acordă potrivit numărului total de parlamentari ai partidelor politice la 1 ianuarie 2020 şi nu conform numărului de voturi obţinute la alegerile locale şi parlamentare • aceştia au semnalat că principalul beneficiar este Pro România al lui Victor Ponta • deputatul brăilean Emilia Meiroşu (ex-Pro România) a trecut la PSD încă din decembrie 2019
S-au schimbat regulile privind finanţarea partidelor politice parlamentare prin subvenţii de la stat în cadrul Legii Bugetului pe 2020. Expert Forum (EFOR), un think tank independent care promovează transparenţa, buna guvernare şi buna folosire a banului public, deja şi-a arătat îngrijorarea în mod public faţă de noile prevederi legislative. Într-un comunicat de presă recent, aceştia semnalează că au luat la cunoştinţă şi apreciază faptul că limitele maxime ale subvenţiilor au fost reduse pentru anul curent la 181 de milioane de lei. Cu toate acestea, EFOR arată că acelaşi act normativ a inclus o modificare prin care subvenţiile se acordă potrivit numărului total de parlamentari înscrişi în fiecare dintre partidele politice la data de 1 ianuarie 2020 şi nu conform numărului de voturi obţinute la alegerile locale şi parlamentare, după cum specifică Legea 334/2006 a finanţării partidelor politice. Aceştia au subliniat că principalul beneficiar de pe urma acestor modificări este partidul Pro România al lui Victor Ponta, care nu exista în momentul Alegerilor Parlamentare din 2016.
“«Art. 47. – Prin derogare de la art. 18 alin. (3) lit. a), alin. (4) şi art. 19 din Legea nr. 334/2006, în anul 2020 subvenţiile acordate partidelor politice, prevăzute în bugetul Autorităţii Electorale Permanente se acordă pe baza numărului total de parlamentari înscrişi în fiecare dintre partidele politice la data de 1 ianuarie 2020». Considerăm că aceste modificări fundamentale referitoare la finanţarea partidelor ar trebui să se realizeze în urma unor dezbateri publice şi prin legea dedicată, nu prin Legea bugetului. Mai mult, amendamentele au fost făcute pe fondul unor negocieri politice, principalul beneficiar fiind Partidul Pro România, fapt care poate afecta echitatea şi logica procesului electoral. Amendamentul introduce reguli la începutul anului electoral fără transparenţă sau consultare publică şi fără a avea toate detaliile privind alocarea fondurilor clarificate”, se arată în cadrul comunicatului.
Mai mult, Expert Forum a precizat că dacă partidele parlamentare doresc să modifice regulile privind subvenţiile, există câteva măsuri pe care chiar ei le-au promovat deja alături de alte organizaţii neguvernamentale: plafonarea cheltuielilor pentru subvenţii şi luarea în calcul într-o pondere mai mare a voturilor de la alegerile locale; plafonarea subvenţiilor de stat, prin amendarea articolului 18 (2) din Legea 334/2006 şi a normelor aferente; scăderea pragului pentru obţinerea de subvenţii la nivel local pentru a ţine cont şi de voturile obţinute la alegerea primarilor şi/sau consilierilor locali – alocarea de fonduri poate porni de la 5 mandate obţinute pentru primar/consilier local; creşterea ponderii din subvenţie acordată pentru rezultatele obţinute la alegerile locale la 50%.
“Solicităm abrogarea articolului 47 din Legea 5/2020 şi discutarea oricăror modificări semnificative în domeniu prin dezbatere publică. Mai mult, amendarea legislaţiei trebuie să se realizeze prin legea dedicată finanţării partidelor, nu prin uşa legislativă din dos”, se mai arată în cadrul comunicatului.
Meiroşu nu a ajutat la subvenţionarea de la stat a Pro România
Aşa cum se ştie, în prezent judeţul Brăila este reprezentat de şapte parlamentari: senatorii Ion Rotaru (PSD) şi Mihai Ruse (ALDE) şi deputaţii Nicu Niţă (PSD), Florin Mircea (PSD), Emilia Meiroşu (PSD), Vasile Varga (PNL) şi Antoneta Ioniţă (PNL).
Trebuie precizat că până nu demult Emilia Meiroşu a fost coordonatorul Pro România Brăila şi deputat al partidului lui Victor Ponta, însă întâmplător sau nu, aceasta a revenit la PSD înainte de 1 ianuarie 2020, data luată în calcul pentru calculul subvenţiilor partidelor parlamentare. Aceasta a anunţat Camera Deputaţilor că a revenit în “barca” Partidul Social Democrat încă din 23 decembrie 2019, prin urmare a contribuit la rotunjirea numărului de parlamentari ai partidului condus interimar astăzi de Marcel Ciolacu, chiar dacă la vremea respectivă adeziunea sa în cadrul PSD încă nu fusese validată la nivelul organizaţiei judeţene Brăila.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















