Învățământ
Fetele de 10
* Mirela Georgiana Moisoiu, Teodora Anca Plopeanu și Ana-Maria Ioana Vîlu sunt cele trei fete din Brăila care au făcut performanță la examenul de bacalaureat de anul acesta * Mirela și Teodora sunt absolvente ale Colegiului ”Bălcescu”, specializarea mate-info, iar Ana este absolventă a Colegiului ”Murgoci”, specializarea filologie * toate trei vor merge la facultăți din București: Mirela la Cibernetică, Teodora la Automatică și Calculatoare, iar Ana la Limbi străine * astăzi, într-o nouă ediție specială, cotidianul “Obiectiv” vă invită să le descoperiți pe cele trei fete de 10 ale Brăilei
Atunci când s-au afișat primele note la examenul de Bacalaureat de anul acesta, Brăila nu avea nicio medie de 10, cea mai mare fiind 9,96. După contestații, trei candidați au primit media maximă. Este vorba despre Mirela Georgiana Moisoiu și Teodora Anca Plopeanu – absolvente ale Colegiului ”Bălcescu”, specializarea mate-info, și Ana-Maria Ioana Vîlu – absolventă a Colegiului ”Murgoci”, specializarea filologie. Sunt trei fete deosebite, cu povești frumoase, care au depus multă muncă pentru a ajunge la această performanță și care au visuri mărețe pentru viitor. Care sunt acestea aflați în cele ce urmează.
Mirela Georgiana Moisoiu, de la mate-info la Cibernetică
Mirela Georgiana Moisoiu a urmat profilul matematică-informatică din cadrul Colegiului Național “Nicolae Bălcescu” și ne-a spus că după ce a susținut examenul se aștepta să obțină nota 10 la matematică și biologie. ”La română e mai subiectivă corectarea, se poate scădea la orice”, ne-a spus aceasta. După afișarea primelor rezultate, surpriză: nota 10 la română, nota 10 la biologie și nota 9,70 la matematică. Pentru că știa că a făcut totul perfect la mate, a depus contestație și a primit apoi nota maximă.
Trebuie subliniat că Mirela a obținut nota 10 la proba de limba și literatura română fără să facă pregătire și fără să lucreze ”tone” de variante de subiecte. De fapt, tânăra ne-a spus că singurele variante de subiecte pe care le-a lucrat integral sunt cele de la simulări, trei la număr. Cum a făcut o lucrare perfectă? Care a fost ”secretul”? ”Am învățat mult la subiectul 3. La subiectul 1 și 2 știam că mă descurc dacă citesc cu atenție textul și cerințele”.
Faptul că este unul dintre cei 76 elevi din toată țara care au obținut media 10 la Bacalaureat nu o face pe Mirela să se simtă specială în vreun fel.
”Pentru mine faptul că am luat 10 nu înseamnă ceva anume. Nu neapărat! Eu mă bucur că mi-am făcut părinții mândri, că toată lumea îmi felicită părinții când se întâlnesc cu ei. Asta mă bucură pe mine!”, este mărturia sinceră a tinerei.
Mirela este din Bordei Verde și a locuit în Brăila pe perioada liceului. Spune că i-a fost greu la început, în clasa a IX-a, pentru că se lucra la un nivel foarte înalt, mai ales la materiile din aria științelor, însă a muncit foarte mult și a ajuns să facă performanță nu doar la școală, ci și la olimpiade. Spre exemplu, în clasa a XI-a și a XII-a a fost premiată la olimpiadele județene de limba română.
Mai departe, la facultate, Mirela a ales matematica și s-a înscris la Universitatea din București, la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. ”Am ales această facultate pentru că îmbină tot ce îmi place mie: info, mate și economie. Sunt entuziasmată pentru etapa care urmează. Plec într-un oraș nou și sper să fie bine. O să încerc să fac și voluntariat pentru că mi se pare că nu îmi asigură viitorul doar să iau note mari la examene. Trebuie să fac și alte lucruri pe lângă, ceva practic”, ne-a spus aceasta.
Nu este străină de voluntariat, în liceu aceasta făcând parte din echipa Forumului Tinerilor din România – filiala Brăila.
Despre Mirela mai trebuie să știți că iubește muzica și dansul. În gimnaziu a făcut dans popular timp de trei ani, la Bordei Verde, fiind membră a Ansamblului ”Bordeiașul”, ansamblu ce i-a adus foarte multe premii la concursuri și festivaluri de folclor.
Tânăra îi sfătuiește pe cei care vor să obțină note mari la Bacalaureat, chiar media 10, să studieze cu seriozitate, dar să găsească un echilibru între învățat și odihnă.
Pentru performanța de la examen, Mirela a dorit să le mulțumească profesorilor și părinților. ”Îmi va fi foarte dor de doamna dirigintă Simona Slobodeanu! Dumneaei a fost și profesoara mea de matematică, m-a ajutat mereu și chiar acum, la bac, m-a încurajat să depun contestație. Îi mulțumesc pentru tot! De asemenea, îi mulțumesc doamnei profesoare de limba română, Ana Maria Zlăvog și doamnei profesoare de biologie, Maria Ionescu! Aș vrea să îi mulțumesc și părintelui Florin Grecu, profesorul meu de religie, pentru sprijinul emoțional pe care mi l-a oferit. M-a încurajat mult! Și, evident, le mulțumesc părinților mei pentru tot!”.
Teodora Plopeanu, admisă la Politehnică încă din aprilie
Teodora Anca Plopeanu este cea de-a doua absolventă a Colegiul Național “Nicolae Bălcescu”, specializarea mate-info, care a obținut media 10 la Bacalaureat, fiind și unul dintre cei trei șefi de promoției ai liceului. Și ea a obținut inițial la matematică nota 9,85, iar după contestații a primit 10.
”Am zis că n-am nimic de pierdut. M-am verificat și am tras concluzia că este vorba despre un exercițiu pe care eu l-am rezolvat diferit față de ce era în barem. Și un corector a punctat, un corector nu”, ne-a spus aceasta.
Impresia generală a Teodorei despre examenul de bacalaureat este că a fost ”destul de ușor”, asta deoarece a participat la multe olimpiade și concursuri. Cu toate acestea, ”examenul maturității” a fost o provocare. ”A fost totuși o provocare pentru că nu știam ce o să pice la română. Dacă va fi un subiect pe care îl stăpâneam sau nu, însă a fost ok. La română mi-a picat fix eseul pe care îl învățasem cel mai bine, deci am fost atât de bucuroasă!”
Iată și cum arată palmaresul impresionant al tinerei: clasa a IX-a – calificare la olimpiada națională de astronomie, anulată ulterior din cauza pandemiei; clasa a XI-a – premiul I și premiul III la olimpiada națională de limba germană și calificare la olimpiada națională de dezbateri; clasa a XII – calificare la olimpiada națională de lingvistică. Iar toate acestea doar în liceu, în gimnaziu participând la olimpiadele de matematică și fizică.
“Am fost mereu o persoană curioasă, care nu s-a limitat doar la un lucru. Mi-a plăcut mereu să aflu cât mai multe, de când am fost mici am făcut și desen și dansuri, am practicat și tenis. Îmi place și domeniul științific, dar mă atrage mult mai mult și partea artistică din ele, adică tot ce e logic. Și în muzică e logică și în matematică. Îmi place lectura, îmi place teatrul, am fost și voluntară la ediția de anul trecut a festivalului”, susține Teodora.
Deși are un CV impresionant, Teodora susține că titulatura de ”elevă de 10” nu o definește.
“Nu e ceva definitoriu. Adică și cei cu 9,90 merită aplauze. E un rezultat, arată că am depun foarte multă muncă, dar eu încerc să mă limitez la asta. Trebuie să fiu de succes în general, nu contează dacă e 10 sau nu”.
Despre sistemul de învățământ Teodora consideră că se face multă teorie, însă ”practica ne omoară”. ”Sistemul de învățământ e axat mult pe teorie. Și, într-adevăr, scoatem copii inteligenți, dar care nu se descurcă în viață întotdeauna, nu știu să aplice ce au învățat”.
Întrebată ce a învățat-o și ce nu a învățat-o școala, tânăra a răspuns: ”Școala m-a învățat să acord mai multă atenție oamenilor și felului în care văd ei lumea când încerc să comunic cu ei sau când dezbatem o temă. Lumea nu e doar despre mate, română etc. De cealaltă parte, școala nu m-a învățat cum să am succes în viață, poate, pe cont propriu. Adică școala ne oferă multe informații însă mult mai important este să ne învețe cum să le aplicăm în viață. Asta simt că în sistemul educațional românesc lipsește. Asta e marea problemă”.
Planul de viitor al Teodorei este să devină programator, motiv pentru care va urma Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic București, specializarea Calculatoare și Tehnologia Informației. A fost admisă la această facultate încă din luna aprilie, chiar pe primele locuri, atunci când a avut loc preadmiterea. Recunoaște că a fost tentată la un moment dat să plece să studieze în străinătate, însă a ajuns la concluzia că cea mai bună decizie este să rămână în România. I-ar plăcea însă ca masterul să îl urmeze la o facultate din Germania.
”Aș vrea să fiu programator și poate să lucrez la Google sau o companie de genul. Însă o să mă înscriu în facultate și în clubul de teatru și în liga studenților și o să văd dacă descopăr și alte pasiuni. Sunt foarte entuziasmată de noua etapă, mai ales că sunt la Politehnică, care e cea mai mișto universitate din România”, ne-a declarat tânăra.
Sfatul ei pentru colegii mai mici este să își aleagă un domeniu care îi pasionează, ”nu doar care scoate bani ca meserie” și să depună cât mai multă muncă. ”Atunci când fac ceea ce le place șansele de succes sunt mult mai mari”.
La capitolul mulțumiri, Teodora i-a menționat pe profesorii de la clasă: Mirela Curcă (limba română), Viorel Botea (matematică) și Angelica Toncea (informatică). ”Le mulțumesc și părinților, prietenilor și colegilor! Le mulțumesc tuturor!”.
Ana-Maria Ioana Vîlu, tânăra care iubește limba franceză și visează să devină traducătoare
“Pe bune? Chiar am luat 10?”. Este reacția pe care a avut-o Ana-Maria Ioana Vîlu când a aflat media finală de la Bacalaureat. Absolventă a Colegiului Național ”Gheorghe Munteanu Murgoci”, la afișarea rezultatelor inițiale, la proba de limba română și sociologie Ana avea nota 10, iar la istorie 9,85. Încurajată de profesorul de istorie, a depus contestație și a primit ulterior nota maximă.
“Eu inițial eram mulțumită cu media 9,95, dar, totuși, am zis să fac contestație ca să nu ratez o șansă. Această medie de 10 este rezultatul muncii mele din toți acești ani. Se obține foarte greu această medie. Chiar foarte greu! Pentru că trebuie să înveți constant, să muncești mult, să pui întrebări, dar să lucrezi și la partea emoțională. Adică să nu ai așteptări. Eu, inițial, n-am plecat cu gândul să iau 10 la bac. Am zis să dau tot ce e mai bun, să fiu cea mai bună versiune a mea și cumva notele acestea au venit după”, ne-a spus aceasta.
Tot cu media 10 a încheiat și ultimul an de liceu, Ana urmând specializarea filologie. Iubește limba română și literatura, iar într-o perioadă chiar a făcut parte dintr-un cenaclu literar. Este pasionată și de limbile străine, în special limba franceză, deși a fost la clasa de bilingv engleză. În liceu a participat la foarte multe olimpiade și concursuri de creație literară, traduceri și comunicare. Spre exemplu, doar în clasa a XII-a a reprezentat județul Brăila la două olimpiade naționale: limba română și limba franceză.
“Competițiile acestea m-au învățat să îmi gestionez mai bine emoțiile pentru că sunt o fire foarte emotivă. Și m-au determinat să lucrez cu mine însămi astfel încât să îmi controlez și emoțiile și să mă încadrez în timp la un examen. Dar, totodată, olimpiadele și concursurile m-au determinat să studiez mai mult, să fiu mai ambițioasă”, susține aceasta.
Ana vrea să continue pe latura umană, visul ei fiind să devină traducătoare. S-a înscris la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, la secția franceză avansați, iar a doua limbă străină pe care vrea să o studieze este germana, pe care o va învăța de la zero. După facultate vrea să urmeze un master la o universitate din Franța.
Pe termen scurt, planurile ei sunt cât se poate de simple și de frumoase:
“Vreau să mă bucur de vacanță așa cum n-am mai făcut-o. Vreau să citesc tot ce n-am apucat să citesc, să petrec cât mai mult timp cu prietenii, să mă plimb, să merg la munte, la mare, să vizitez locuri în care n-am mai fost. Mi-ar plăcea să vizitez locuri literare dacă pot spune așa, cum ar fi Siliștea-Gumești, unde e satul Moromeților și casa memorială a lui Marin Preda. Sau la Ineu, în Arad, locul din Moara cu noroc”, ne-a spus Ana.
Pentru că rezultatul de la bacalaureat nu ar fi fost posibil fără sprijinul unor profesori minunați, Ana a dorit să le mulțumească.
„Am avut profesori exemplari, care m-au îndrumat, m-au încurajat, care m-au învățat foarte multe, atât în plan academic, cât și în plan moral. Adică mi-au oferit niște valori. Vreau să le mulțumesc profesorilor care m-au pregătit pentru examen: doamnei de română, Tatiana Bercariu, domnului de istorie, Aftodor Ștefan, și doamnei de sociologie, Rodica Popa! Aș vrea să îi mulțumesc și doamnei mele diriginte și profesoare de limba franceză, Ingrid Iavorschi! Îi mulțumesc pentru tot sprijinul și încrederea acordată! Este unul din profesorii care nu doar că te învață ceva, ci te face să iubești acel ceva, ceea ce mi se pare extraordinar. Te inspiră să vrei mai mult. Nu înveți pentru că trebuie, ci la un moment dat înveți pentru că vrei, că îți place, că ești foarte pasionat. Dumneaei mi-a conturat și drumul în viață. În perioada aceasta eu mi-am dat seama ce vreau să fac cu viața mea și simt că mi-a deschis aripile către viitor. Și le mulțumesc tuturor profesorilor de la clasă care au făcut ca liceul să fie o etapă frumoasă din viața mea! Desigur, le mulțumesc și părinților mei pentru toată susținerea”, a transmis Ana.
Pentru colegii mai mici, care vor intra la liceu sau care vor da bacul anul viitor, Ana are următorul sfat: “Să aibă încredere în ei înșiși și să își urmărească în primul rând țelurile pentru că asta îi va motiva să lucreze pentru ceva și să obțină în final niște rezultate frumoase!”.
CASETĂ
”Fetele de 10”, premiate de ziarul ”Obiectiv”
La fel ca la examenul de Evaluare Națională, cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” și Asociația ”Pentru Adevăr” le-a premiat pe cele trei fete care au obținut anul acesta media 10 la examenul de Bacalaureat. Mirela Georgiana Moisoiu, Teodora Anca Plopeanu și Ana-Maria Ioana Vîlu au primit diplome de excelență și premii în bani, fiecare în valoare de 100 lei.
Felicitări tuturor!
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
