Învățământ
Fetele de 10 ale Brăilei
* absolvente ale Colegiului ”Murgoci”, Denisa Bădără a urmat profilul matematică-informatică, iar Ana Ruxandra Gavriliu a studiat la profilul filologie bilingv engleză * Denisa va merge mai departe la Politehnică, iar Ruxandra, care este şi şefa de promoţie a liceului, a fost deja admisă la Accademia di Belle Arte Aldo Galli din Como, Italia * ce a însemnat pentru cele două examenul de Bacalaureat şi ce planuri de viitor au, aflaţi astăzi din cotidianul nostru
Brăila are anul acesta două medii de 10 la Bacalaureat, obţinute de două tinere absolvente ale Colegiului Naţional ”Gh. M. Murgoci”. Campioanele sunt Denisa Bădără, care a urmat profilul matematică-informatică, şi Ana Ruxandra Gavriliu, care a studiat la profilul filologie bilingv engleză.
Denisa locuieşte în Surdila Găiseanca, gimnaziul l-a făcut la Făurei, iar la liceu a venit în Brăila. A fost întotdeauna atrasă de matematică, fizică, informatică şi chimie. De cealaltă parte, Ruxandra, care este şi şefa de promoţie a Colegiului ”Murgoci”, este pasionată de geografie, istorie, engleză şi tot ce înseamnă artă. Deşi au pasiuni diferite, cele două au un lucru în comun: ambele au făcut în liceu voluntariat la Interact.
Cele două tinere ne-au spus că s-au pregătit foarte bine pentru ”examenul maturităţii”, dar niciuna dintre ele nu s-a aşteptat să obţină media maximă. De asemenea, nici Denisa şi nici Ruxandra nu pun perfomanţa obţinută pe seama meditaţiilor, rezultatele venind prin munca lor şi implicarea profesorilor de la clasă. Denisa susţine că a mers la pregătire mai mult pentru admiterea la facultate, acolo unde nivelul subiectelor este mult mai greu, iar Ruxandra s-a pregătit şi în cadrul Centrului Judeţean de Excelenţă Brăila.
Ce a înseamnat pentru ele examenul de Bacalaureat şi ce planuri de viitor au, aflaţi din interviul următor.
Experienţa examenului de Bacalaureat aş descrie-o…
Denisa: ”Au fost emoţii foarte mari, mai ales la română pentru că intervine şi subiectivitatea. La matematică la fel, cu baremul nu eram sigură. La fizică a fost cel mai ok, cred că sunt cea mai bună pe fizică dintre cele trei probe. Dar a fost foarte bine, după ce am văzut rezultatele mai ales, dar şi atunci după terminarea probelor m-am simţit într-un fel uşurată că am terminat. Mă aşteptam să fie o medie mare dar nu mă aşteptam să fie nota 10 la toate cele trei probe. Nu ştiu cum am făcut asta. Aş fi fost la fel de fericită şi cu altă notă, care să fiu una mare, să mă mulţumească, să fiu eu mulţumită cu munca mea”.
Ruxandra: ”Am avut emoţii în primă fază, dar după consultarea baremelor am considerat că a fost totul foarte bine, emoţiile s-au risipit şi am aşteptat cu sufletul la gură rezultatele. Eu am avut noroc că mi-au plăcut materiile de BAC extrem de tare, cel puţin istoria şi geografia aş putea să spun că le-am învăţat cu drag şi de drag. Şi româna, într-adevăr, a fost plină de subiectivitate, dar până la urmă rezultatele au fost extrem de bune la toate trei probele”.
”Generaţia de sacrificiu”. Cel mai greu în pandemie mi-a fost…
Denisa: „Că am stat în faţa unui calculator şi n-am putut să-mi văd colegii, să-mi văd profesorii. Şi cred că ar fi fost altfel dacă am fi fost faţă în faţă. Nu zic că materia nu a fost predată bine, am înţeles foarte bine şi în online, dar vedeam doar ecranele acelea şi îmi părea rău. Şi acum îmi pare rău că nu mi-am dat seama cum au trecut anii, aceşti patru ani. Şi noi am realizat foarte târziu că n-am creat atât de multe conexiuni. Dar mă bucur totuşi că în clasa a XII-a am putut să mergem fizic la şcoală, când era cel mai important, şi am putut să ne cunoaştem mai bine, să ne mai împărtăşim ultimele gânduri, ultimele cuvinte, ultimele emoţii”.
Ruxandra: „Totul a decurs foarte repede. Acum eram în clasa a IX-a, acum eram în clasa a XII-a. Pentru mine se formează o altfel de conexiune cu colegii şi cu profesorii atunci când suntem faţă în faţă şi înţelegem mult mai bine pentru că ne privim în ochi şi totul este mult mai autentic. Îmi pare rău, într-adevăr, că n-am putut să leg conexiuni mai profunde cu cei cu care ar fi trebuit să împărtăşesc aceşti patru ani de liceu. Aş putea spune că am început să ne cunoaştem acum în clasa a XII-a şi este foarte trist cum a trebuit să ne despărţim aşa de repede. Experienţa online-ului a fost destul de obositoare pentru că să petreci atâtea ore în faţa calculatorului nu era cel mai plăcut lucru, mai ales că nu puteam să vorbim, să ne vedem. Dar până la urmă am trecut cu bine peste tot şi mă bucur că până la final totul a revenit la normal”.
„Acum că am trecut prin acest examen, bacalaureatul mi se pare…”
Denisa: „Nu a fost un lucru chiar uşor, adică nu a fost foarte uşor. Pot spune că este un examen al maturităţii. Tot anul trebuie să învăţăm, de fapt în toţi cei patru ani. Dar nu este un examen imposibil. Adică mie mi se pare că dacă eşti constant şi înveţi, vei reuşi. Pentru mine totul a trecut foarte repede şi parcă după terminarea probelor aş fi vrut să mai dau timpul înapoi, să mă bucur de momentele petrecute cu colegii, cu profesorii şi să mai trec încă o dată prin această experienţă a liceului”.
Ruxandra: „Examenul de Bacalaureat este până la urmă o experienţă unică, volumul materiei, cel puţin la nivelul profilului uman, este foarte mare şi chiar trebuie să te maturizezi pentru a învăţa şi a acumula toată informaţia. Da, toată lumea este puţin speriată de examen înainte. Dar până la urmă rezultatele reflectă cât ai muncit de-a lungul anilor, cei 12 ani de şcoală, pentru că ne-au format şi experienţa este văzută cu bucurie. Nu pot să spun că am simţit o presiune pe mine. Presiunea a venit mai mult din partea mea pentru că am vrut să îmi depăşesc propriile limite şi să iau o notă cât mai mare pentru mine. Nu că aş fi vrut să ating perfecţiunea, că până la urmă nimeni nu este perfect. Dar şi eu aş repeta experienţa liceului”.
„La facultate voi merge la…”
Denisa: „În Bucureşti, la Politehnică, la Facultatea de Automatică şi Calculatoare. Mereu am fost pasionată de mate, fizică, îmi place şi informatica şi mă intrigă oarecum ideea aceasta de a programa un calculator, de a vedea cum funcţionează, de a pune ceva în funcţiune, de a găsi soluţii şi a vedea că munca mea a reuşit. Şi în liceu, când aveam proiecte sau teme la informatică şi vedeam că îmi dă rezultatul care trebuie eram entuziasmată şi chiar aveam o satisfacţie că am reuşit să fac bine. Ştiu că sunt foarte mulţi băieţi la Politehnică, dar mi se pare că ingineria nu e doar pentru băieţi, e şi pentru fete. Depinde de pasiunea fiecăruia. Mie îmi place acest domeniu. Urmează să susţin examenul de admitere la matematică şi fizică. Am ceva emoţii că subiectele vor fi mai grele ca la BAC şi concurenţa este mare, dar o să continui să lucrez în această perioadă şi sunt motivată să reuşesc”.
Ruxandra: „Eu am aplicat la Facultatea de Conservare şi Restaurare a Bunurilor Culturale din Como, Italia – Accademia di Belle Arte Aldo Galli. Am trecut de procesul de admitere, care a avut loc în luna aprilie şi a constat în două probe practice şi una teoretică, un test de cultură generală din chimie, biologie, fizică, tehnici artistice, istoria artei şi au fost şi câteva întrebări din limba engleză. Dar el, tot examenul, a fost în limba italiană. Am învăţat limba italiană de la zero în ultimii doi ani, eu în liceu am făcut engleza şi germana. Cum m-am hotărât la această facultate? Mie îmi place foarte mult istoria şi îmi place să desenez. De la 4 ani am început să desenez, cu o pauză în gimnaziu când m-am concentrat pe Evaluarea Naţională. În liceu, la început am cochetat cu ideea de medicină, după aia cu stomatologia, drept, criminalistică şi până la urmă am zis că vreau să fac ceva care îmi place pentru că următorii 30-40 de ani mă voi trezi în fiecare dimineaţă să fac acelaşi lucru şi vreau să mă duc cu drag la muncă. Şi am vrut să îmbin pasiunea mea pentru istorie cu arta şi nu mi-am dorit să am un loc de muncă static. Am vrut ceva practic şi Conservare, iar Restaurare mi s-a părut cel mai bun domeniu. Aşa că în clasa a X-a m-am decis că acesta e drumul pe care vreau să îl urmez şi sunt foarte bucuroasă că am reuşit să intru la această academie. Voi studia tot ce însemnă materie primă moale, lemn, materiale textile, materiale sintetice, mobilier, tablouri”.
După facultate veţi rămâne în ţară sau în străinătate?
Denisa: ”Nu sunt sigură, încă nu am planuri de plecat în străinătate. În facultate aş vrea să aplic la Erasmus, să am stagii în străinătate, dar aş vrea să rămân în România. Dacă nu în Bucureşti atunci în alt oraş pentru că avem oraşe frumoase. Chiar nu-mi fac planuri măreţe, vreau să fiu admisă şi voi vedea apoi ce îmi rezervă viitorul”.
Ruxandra: „Depinde cum mă duce viaţa. Nu sunt sigură dacă mă voi întoarce, dar mi-ar plăcea”.
Sfat pentru colegii mai mici care încă îşi caută drumul.
Denisa: „Să caute să facă ceea ce le place! Să îşi facă un test de carieră sau să vadă ce le place, la ce se pricep mai bine. Să nu meargă undeva unde nu le-ar plăcea pentru că atunci când faci un lucru fără plăcere îţi pierzi timpul fără să ai vreo satisfacţie la sfârşitul zilei. Şi eu asta nu mi-aş dori niciodată. Adică dacă aş descoperi că la un moment dat nu mă mai atrage acest domeniu cu Politehnica sau ar fi prea mult sau prea tehnic, m-aş îndrepta spre altceva. Nu aş sta într-un loc să mă plafonez. Vreau să devin o versiune mai bună. Şi legat de bac, le-aş recomanda să fie constanţi în învăţat, să nu lase totul pe ultima sută de metri. Să înveţe, să lucreze, dar să îşi acorde şi timp de relaxare”.
Ruxandra: „Să experimenteze, să fie în permanenţă curioşi, să îşi dorească să înveţe mai mult despre absolut orice îi pasionează! Să îşi găsească pasiunea şi ceea ce îşi doresc să facă în continuare şi să găsească un echilibru între învăţare şi relaxare pentru că este extrem de important să ne şi odihnim. Şi să conştientizeze că nimic nu este atât de greu cum pare, pentru că toate se depăşesc cu bine până la urmă”.
Mulţumiri
Denisa: „Eu sunt din Surdila Găiseanca şi am avut multe persoane în viaţă care m-au încurajat, încă din primii ani de la grădiniţă, apoi şcoala primară, gimnaziul la Liceul Teoretic ”G. Vâslan” Făurei, şi vreau să le mulţumesc tututor cadrelor didactice! Apoi, le mulţumesc tuturor profesorilor de la Colegiul ”Murgoci”! Venisem nouă la liceu, nu cunoşteam pe nimeni, am fost copleşită în primele momente dar am fost acceptată de colegi, profesorii m-am încurajat, mai ales în anul acesta, şi m-am susţinut foarte mult! Şi nu în ultimul rând, le mulţumesc părinţilor mei, familiei mele care a fost alături de mine. A fost bine să ştiu că am lângă mine oameni care mă susţin necondiţionat, oricare ar fi fost rezultatul la BAC. Mai ales la examene, mă gândeam la ei şi îmi treceau emoţiile”.
Ruxandra: „Aş putea spune că am avut oportunitatea de a fi susţinută de nişte oameni extraordinari, încă de când eram extrem de mică, adică de la grădiniţă. Am făcut gimnaziul tot la ”Murgoci” şi toţi profesorii pe care i-am întâlnit au contribuit la formarea mea, la formarea personalităţii mele, la modul în care gândesc. Şi mă bucur extrem de tare că am putut să învăţ de la cei mai buni! Le mulţumesc părinţilor că au fost tot timpul alături de mine şi m-au încurajat, familiei şi prietenilor. Absolut orice încurajare contează!”
Trebuie precizat că Denisa a susţinut examenul la disciplinele Limba şi literatura română (prof. Tatiana Bercariu), Matematică (prof. Cătălin Stănică) şi Fizică (prof. Viorica Moşescu). Ana Ruxandra Gavriliu a dat probele la Limba şi literatura română (prof. Daniel Kiţu), Istorie (prof. Alina Vlad) şi Geografie (prof. Simona Novac).
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
