Economie
Festivitate. Topul Firmelor Brăilene, Ediția XXXII – 2025
• managerii și antreprenorii care nu au renunțat niciodată la visul lor, premiați de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, în cadrul Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor din județul Brăila • 458 de firme au primit Distincții de excelență (s-au clasat în primele trei locuri, în ultimii trei ani) şi 289 de firme Trofee de excelenţă (s-au clasat în primele trei locuri, în ultimii cinci ani) • cele mai profitabile companii brăilene sunt în domeniul servicii
Pe 20 noiembrie, Somptuosul „Regal Events Ballroom”, din B-dul Independenței nr. 282, a fost gazda celei de-a XXXII-a ediții a Galei Excelenței în Afaceri – Topul Firmelor din Județul Brăila, organizată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila – un eveniment de referință care celebrează performanța și poziția de top a companiilor brăilene în mediul de afaceri din România.
La eveniment au fost prezenți manageri și antreprenori care nu au renunțat niciodată la visul lor și care s-au evidențiat în activitate, președintele CCIA Brăila, Ștefan Fusea – care este și vicepreședinte al Camerei de Comerț a României -, primarul Brăilei, Marian Dragomir, președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, prefectul Brăilei, Iulian Timofei, parlamentari brăileni.
Gala Excelenței în Afaceri reunește, an de an, reprezentanţi de marcă ai mediului de afaceri brăilean, în cadrul evenimentului devenind o tradiție acordarea de premii speciale și aniversare pentru realizări de excepție în diferite domenii de activitate.
Elaborat de CCIA Brăila pe baza unei metodologii unice și unitare la nivel național, realizată de Camera de Comerț și Industrie a României, clasamentul Topului Firmelor din Județul Brăila pentru anul 2024 reunește 3.351 de firme care au îndeplinit criteriile de eligibilitate. Acestea provin dintr-un total de 9.324 firme care au depus bilanțul contabil pentru exercițiul financiar trecut, din cele 50.896 de societăți comerciale înregistrate în județul Brăila.
Pe primele zece poziţii ale Topului, structurat pe șapte domenii de activitate (Cercetare-Dezvoltare și High-Tech; Industrie; Agricultură, Silvicultură, Pescuit; Construcții; Servicii; Comerț; Turism), pe 251 grupe conform codului CAEN și cinci categorii de mărime a întreprinderilor, s-au clasat un număr de 1.667 firme brăilene. Organizatorii le mulțumesc sponsorilor și instituțiilor partenere care au susținut activitatea camerei și firmelor participante.
Au fost prezente în somptuoasa sală aproximativ 300 persoane, reprezentând peste 120 firme din toate domeniile de activitate.
În deschidere, Ştefan Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Brăila le-a mulţumit reprezentanţilor firmelor prezente la eveniment şi care au adus și aduc o contribuție semnificativă la dezvoltarea județului Brăila, invitaţilor care au onorat Gala cu prezenţa.
După ce le-a urat bun venit tuturor participanților la eveniment, președintele CCIA Brăila, Ștefan Fusea a precizat că, în cadrul Galei Topul Firmelor Brăilene se oferă premii conform metodologiei elaborate de camera națională și aplicată unitar de întreg sistemul cameral unitățile economice, în baza rezultatelor raportate pentru anul anterior, și anume anul 2024.
Observațiile președintelui CCIA Brăila
Totodată, în discursul său, președintele CCIA Brăila a prezentat câteva puncte de vedere ale mediului de afaceri și/sau ale unor specialiști în domeniile fiscal și economic:
– salariile trebuie să nu crească mai rapid decât productivitatea, pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Un stat trebuie să aibă acest minim de existenţă, energie şi alimente, încât să-şi satisfacă necesităţile interne şi chiar să exporte;
– e dominaţia politicului asupra fiscalului. De prea puţine ori în guverne se face auzită vocea Ministrului de Finanţe. În orice ţară dezvoltată, ministrul de Finanţe este cel care are drept de veto în Guvern;
– mediul de afaceri trebuie să-şi asume un rol mai activ, să vină cu soluţii, nu doar cu critici;
– pentru trei din zece antreprenori, au crescut datoriile către terți. Asta înseamnă o lipsă de lichiditate în piață, înseamnă că nu-ți mai plătești furnizorii.
O concluzie în analiza Camerei de Comerț este următoarea: antreprenorii români creează valoare, dar se lovesc de reglementări contradictorii, de impredictibilitate fiscală și de o administrație care nu răsplătește performanța, ci dependența. Pentru a evita „cercul vicios al stagnării”, România are nevoie de un nou contract instituțional:
– un stat mai suplu, orientat spre servicii și parteneriat;
– reguli economice previzibile și egale pentru toți;
– cultură a meritului, nu a apropierii de putere.
Pe lângă toate acestea, s-a subliniat faptul că firmele locale continuă să creeze locuri de muncă, să plătească taxe, să investească în tehnologie și să contribuie la stabilitatea socială a comunității. La nivel local, însă, există inițiative reale de colaborare între mediul de afaceri și administrația publică, un exemplu concret de parteneriat care merită consolidat și promovat.
Au fost aduse mulțumiri tuturor celor care fac parte din comunitatea economică locală, oameni care construiesc zi de zi, în tăcere, ceea ce România are cel mai valoros: economia reală.
În cadrul Galei, a luat cuvântul primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, precum și președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac. Aceștia i-au felicitat pe antreprenorii și managerii de top ai Brăilei, reiterând disponibilitatea intituțiilor publice pe care le reprezintă de a colabora cu mediul de afaceri autohton. Totodată, atât primarul Marian Dragomir, cât și președintele CJ, Francisk Chiriac, și-au exprimat dezacordul față de unele măsuri luate de reprezentanții Guvernului României și care lovesc, deopotrivă, în angajații de la stat, dar și în cei de la privat.
AGRICOST-ALDAHRA, cel mai mare exportator din județ
În deschiderea festivității de premiere a firmelor din Topul Județean, CCIA Brăila a acordat trei Premii de Excelență pentru Secțiunea „Cel mai mare exportator din județ” (AGRICOST-ALDAHRA, premiul fiind oferit de președintele CJ Brăila), Secțiunea „Cel mai mare contributor la bugetul de stat” (Flip Technologies, premiu oferit de Violeta Gugulea, șef Administrația Finanțelor Publice Brăila) și
Secțiunea Reconstrucția Brăilei (CELULAR ONE – reabilitarea clădirii de patriomoniu „Casa Zamfirescu”, premiu oferit de primarul Marian Dragomir).
„Sunt onorat să felicit şi să urez succes tuturor firmelor clasate în Top, celor nominalizate la Trofee şi Distincţii de excelenţă, precum şi celor 85 firme brăilene care au reuşit performanţa de a ocupa unul din primele 10 locuri în Topul Naţional al Firmelor organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României”, a declarat preşedintele CCIA Brăila, Ştefan Fusea.
Cele 85 firme amintite mai sus au un număr de 5.109 salariaţi.
A urmat premierea firmelor aflate în Top, în ordine alfabetică, premiile fiind înmânate, pe rând, de către Cristiana Iuliana Anastasia Panaitescu, președinte CECCAR Brăila, Iulian Zamfir, membru în Colegiul de conducere al CCIA Brăila, Daniela Condruz, director ORC de pe lângă Tribunalul Brăila și Ștefan Fusea, președinte CCIA Brăila.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
CELE MAI CITITE
