Cultură
Festivalul “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila se apropie de final
• în acest sfârşit de săptămână, pe scenele Teatrului “Maria Filotti” se joacă spectacole de excepţie: “TRIBURI” – Codul bunelor BARIERE” de Nina Raine, regia Vlad Cristache; “CÂND TIMPUL STĂ PE LOC”, de Donald Margulies, regia Bogdan Budeş; “LEGĂTURI PRIMEJDIOASE” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu şi “UN TRAMVAI NUMIT DORINŢĂ” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga
Vineri, 20 septembrie, în cea de a VIII-a zi a Festivalului Internaţional “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila”, de la ora 18,00, la Sala Mare a Teatrului “Maria Filotti” se va juca spectacolul “Triburi”, o producţie a Teatrului NOTTARA Bucureşti.
“Triburi” spune povestea unui tânăr hipo-acuzic, care trăieşte într-o familie considerată normală, dar care este disfuncţională şi care nu acceptă că tocmai prin refuzul de a-i permite fiului accesul la limbajul semnelor şi la o interacţiune cu persoane din comunitatea hipo-acuzicilor îi limitează dezvoltarea. Abia când o cunoaşte pe Sylvia, născută într-o familie de hipo-acuzici, realizează cât de mult pierduse până atunci. Un spectacol despre nevoia de iubire, de comunicare reală, de a fi înţeles. Un spectacol care ne invită să regândim ceea ce considerăm că este “normal”.
Regia: Vlad Cristache; Scenografia: Mădălina Niculae, Andreea Tecla.
Distribuţia : Christopher – Gabriel Răuţă; Beth – Isabela Neamţu; Daniel – Răzvan Bănică; Billy – Rareş Andrici; Ruth – Cristina Juncu; Sylvia – Diana Roman
Tot vineri, de la ora 21,30, la Sala Bujor Macrin ( Studio) se joacă “CÂND TIMPUL STĂ PE LOC”, de Donald Margulies, regia Bogdan Budeş, un spectacol al Teatrului de Artă Bucureşti.
Sarah, fotoreporter de război, şi James, scriitor şi jurnalist, întorşi din Irak, încearcă să se readapteze vieţii civile. Richard, prieten apropiat al celor doi şi, totodată, editorul lor la revistă, începe o viaţă nouă, alături de o femeie mult mai tânără decât el, Mandy, organizator de evenimente.
Două poveşti de dragoste, două traiectorii pe cât de previzibile, la prima vedere, pe atât de surprinzător imprevizibile.
“Când timpul stă pe loc” este, esenţialmente, o poveste despre viaţă, cuplu, profesie, iubire, în confruntarea cu vremurile pe care le trăim, marcate de presiunea cotidianului, violenţă, război.
Traducerea şi regia : Bogdan Budeş; scenografia: Romulus Boicu.
Distribuţia : Mihaela Sîrbu (Sarah), Andi Vasluianu (James), Dorin Andone (Richard), Diana Roman (Mandy).
Sâmbătă, 21 septembrie, de la ora 18,30, la Sala Bujor Macrin (Studio) se joacă piesa “LEGĂTURI PRIMEJDIOASE” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos “Legături primejdioase”, regia Cristi Juncu, spectacol prezentat de TEATRUL MIC BUCUREŞTI.
Distribuţia: Florin Piesic jr., Diana Cavallioti, Alina Rotaru, Cezar Grumăzescu, Silvana Mihai, Ana Bianca Popescu, Rodica Mandache, Beatrice Peter, Ionuţ Vişan.
Spectacolul LEGĂTURI PRIMEJDIOASE prezintă, într-un cadru feeric imaginat de scenografa Cristina Milea o poveste despre un joc de intrigi amoroase. “Ideea că mintea omenească poate cunoaşte şi stăpâni lumea-deloc străină vremurilor în care trăim, dictează şi conduita spectacolului nostru, un viconte şi o marchiză. Revoluţia lor nu urmăreşte însă pulverizarea unei ordini statale tradiţionale, ci îşi propune să destrame un imperiu niciodată învins: cel al simţurilor”, spune regizorul Cristi Juncu.
Duminică, 22 septembrie, de la ora 18,30, la Sala Mare a Teatrului “Maria Filotti” se joacă “UN TRAMVAI NUMIT DORINŢĂ” de Tennessee Williams, regia Claudiu Goga, un spectacol prezentat de TEATRUL METROPOLIS BUCUREŞTI.
Distribuţia: Emilia Popescu, Gavril Pătru, Mirela Oprişor, Alex Jitea, Marius Cordoş, Marius Călugăriţa, Gloria Găitan, Bogdan Ghiţulescu.
Capodoperă a literaturii dramatice, “Un tramvai numit dorinţă” s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, una dintre cele mai importante provocări pentru orice scenă de teatru. Distinsă cu Premiul Pulitzer în 1947, rămâne în continuare o placă turnantă a excelenţei în teatru, fiind considerată exotică pe alocuri, erotică şi pasională, o poveste dramatică ce sondează psihicul uman în toată complexitatea lui. Nu atât povestea este cea care primează, ci mai degeabă relaţiile dintre personaje. “ Orice bărbat este un rege”…până la apariţia lui Blanche, axul pivotal al dramei, care soseşte în casa surorii sale Stella şi a cumnatului ei, Stanley. Şi totul, până într-o vară, când raporturile de forţă sunt ameninţate şi o lume se spulberă. Seducţia şi disperata nevoie de a aparţine, lupta dezgolită, toate sunt surprinse magistral în această piesă de Tennessee Williams.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























