Administrație
Făurei, orașul-comună
• conform recensământului din 2022, aproape 80 de orașe și municipii din România au pierdut atât de mulți locuitori încât le-ar putea fi retrogradat statutul administrativ, conform Legii 351/2001 • printre orașele care nu mai întrunesc criteriul populației se numără și Făurei, din județul Brăila, care ar mai avea doar 3.008 locuitori • primarul Ionel Voinea spune că nu crede că ultimul recensământ a oferit date foarte exacte, arătându-se convins că nu a fost recenzată toată populația Făureiului • primarul acuză anumite ”interferențe politice” care ar urmări redistribuirea fondurilor alocate orașului său
Câteva zeci de orașe și municipii din România înregistrează scăderi semnificative ale populației, conform ultimului recensământ din 2022. Sunt aproximativ 80 de localități care, teoretic, nu mai întrunesc condițiile legale pentru a avea statutul de orașe și municipii. Este vorba despre condițiile impuse de Legea 351/2001 prin care s-au clasificat orașele, în mai multe categorii, în funcție de indicatori precum: numărul de locuitori, populația ocupată în activități neagricole (% din totalul populației ocupate), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă (% din totalul locuințelor), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu baie, WC în locuință (% din totalul locuințelor), număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, număr de medici care revin la 1.000 de locuitori, unități de învățământ, dotări culturale și sportive (săli de spectacol, teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli pentru activități sportive), locuri în hoteluri, străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor), străzi cu rețele de distribuție a apei (% din lungimea totală a străzilor), străzi cu conducte de canalizare, epurarea apelor uzate (stație de epurare cu treaptă mecanică și biologică), străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor, spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) și depozit controlat de deșeuri, cu acces asigurat.
Printre localitățile care au suferit depopulări masive, se află și orașul Făurei, din județul Brăila, care la ultimul recensământ a înregistrat un număr de 3.008 locuitori, cu 500 mai puțini față de recensământul din 2011, când orașul avea, conform datelor colectate de către cenzori, 3.592 de persoane. Din acest punct de vedere, această subunitate administrativă a județului Brăila este cu mult sub pragul minim al statutului de oraș, care ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori. Legea 351/2001 spune, printre altele, că reclasificarea localităților se face la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, doar că nu toți edilii se văd nevoiți să înceapă demersuri pentru a modifica statutul administrativ al localității. Întrebat despre acest aspect, primarul orașului Făurei a precizat, pentru cotidianul ”Obiectiv”, că nu crede în rezultatele recensământului și pune totul pe seama unor interferențe politice, privind retribuirea fondurilor. ”Orașul Făurei nu a avut niciodată 5.000 de locuitori. Orașele sunt de mai multe categorii în funcție de numărul de locuitori, noi suntem în categoria a patra. Recensământul ăsta nu cred că reflectă realitatea. Eu nu cred că a fost recenzată toată populația. Făurei este o structură administrativă de sine stătătoare, cu personalitate juridică, cu toate instituțiile subordonate, cu școală, spital, cu tot ce trebuie. Nu cred că există vreun risc ca Făurei să-și piardă statutul de oraș. Cred că mai apar așa, când și când, interferențe politice, de redistribuire a fondurilor, că unele se fac pe cap de locuitor. Atâta tot”, a declarat pentru ”Obiectiv”, primarul orașului Făurei, din județul Brăila, Ionel Voinea. Întrebat dacă orașul Făurei respectă totuși ceilalți indicatori minimali pentru statutul de oraș, edilul ne-a mărturisit că da, enumerând o serie de investiții realizate de-a lungul timpului. ”Orașul Făurei are reabilitate rețeaua de apă, rețeaua de gaze, rețeaua de canalizare, rețeaua de iluminat public și rețeaua de drumuri. Avem Casă de Cultură, avem stadion, avem săli de sport, spital, trezorerie, ANAF, Judecătoria, liceul, poșta, dar trebuie să recunosc că dacă mâine s-ar dezvolta o afacere pe teritoriul orașului Făurei, n-ar avea forță de muncă. O dată, că nu este pregătită. Și doi, cei care nu au muncit niciodată, nu vor munci nici acum (…) Dacă se va lua vreodată în discuție o reorganizare administrativă, va fi cazul ca să coopteze celelalte localități limitrofe, dar greu de crezut că se va întâmpla asta”, a mai susținut primarul orașului Făurei, ales în funcție în anul 2012.
O eventuală reclasificare a localităților nu ar avea efecte tocmai favorabile pentru angajații din administrațiile publice respective, pentru că un statut inferior ar atrage după sine și reduceri de personal, lefuri mai mici pentru aleși și funcționari, dar și taxe locale reduse.
Totuși, mai trebuie spus că nu doar ultimul recensământ, din 2022, a reflectat o scădere demografică semnificativă. Trendul descrescător a populației s-a putut observa încă de la 1992, când populația orașului Făurei număra, de exemplu, 4.500 de locuitori, pentru ca 10 ani mai târziu, adică în 2002 să scadă la 4.097 de persoane. De asemenea, la următorul recensământ, respectiv în 2011, evoluția demografică a Făureiului a înregistrat cu aproape 700 de locuitori mai puțini, iar trendul a persistat. Însă, cu toate acestea nu s-a retrogradat statutul administrativ al localității, din oraș, în comună.
Făurei deține statutul de oraș de mai bine de 55 de ani, mai exact din 17 februarie 1968. Inițial, a fost un mic sat al comunei Surdila-Găiseanca, dar care, în timp, s-a dezvoltat odată cu realizarea căii ferate București-Galați, unde Făurei avut o stație. Ulterior, a devenit nod feroviar, Făurei aflându-se la intersecția acestei căi ferate cu linia Fetești-Tecuci.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
