Adaugă ca sursă preferată în Google

* „Ne numărăm printre statele europene care au capacitatea de a gestiona atât furnizarea de alimente pentru propriii cetățeni, cât și de a interveni pentru sprijinul altor state” * ”Sprijin pentru România” este în valoare de peste 4 miliarde de lei * „Pentru PSD rămâne o prioritate susținerea companiilor românești, 4 programe noi de sprijin  fiind aprobate în Guvern”
 
Senator al României la al patrulea mandat, Ion Rotaru (foto) este președinte al Comisiei de Muncă, familie și protecție socială, dar și liderul PSD Brăila. În această calitate, senatorul Rotaru a vorbit despre cât de bine este poziționată România atunci când vine vorba despre independența energetică, dar și alimentară, în pofida tuturor relelor care ne înconjoară. Fără exagerări, parlamentarul vine cu argumente după avalanșa de știri proaste și amenințări din ce în ce mai abracadabrante, care demonstrează un adevăr știut de noi toți: România rămâne o țară binecuvântată cu multe bogații și dacă va fi administrată de un guvern responsabil în interesul ei și al populației, românii nu vor muri de foame.
 
– La un moment dat, urmare schimbărilor importante la nivel mondial, PSD a vorbit despre necesitatea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acum nu se mai vorbește nimic în acest sens, actualul Guvern făcând eforturi să îndeplinească cerințele UE, pe etape. Va putea actuala coaliție să respecte termenii pentru a primi tranșele de bani de la UE în condițiile în care PSD chiar nu a avut nicio implicare în negocierea PNRR, iar fostul ministru USR  al fondurilor europene, Cristian Ghinea, principalul vinovat, stă pe margine și critică Guvernul Ciucă?
-Guvernul face tot posibilul pentru a respecta termenele impuse de la UE privind reformele ce trebuie făcute și accesarea banilor. România ar putea accesa în total aproape 30 de miliarde de euro, din care aproximativ jumătate sunt granturi, iar cealaltă jumătate reprezintă împrumuturi pe termen lung. Primul ministru a anunțat de curând că au fost îndeplinite obiectivele din PNRR care trebuiau realizate în primul trimestru al anului, este vorba de 24 de obiective. Nu am renunțat nici la ideea renegocierii. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a avut o întâlnire și cu comisarul european pentru Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, care a afirmat că din partea Comisiei Europene există flexibilitate în privința ajustării plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, precum și în legătură cu durata menținerii unui astfel de plafon, după ce i-a fost explicat că, în contextul scumpirilor din ultima vreme, plafonul de 9,4% ar condamna milioane de pensionari la sărăcie severă. În același timp facem și pașii necesari pentru îndeplinirea reformelor la care ne-am angajat. Ministrul Muncii a avut întâlniri cu reprezentanții Băncii Mondiale, iar acordul de asistență financiară care a fost semnat cu Banca Mondială are o valoare de 1,5 milioane de euro. Am reușit să facem o economie de 2,5 milioane de euro față de câți erau prevăzuți în PNRR, bani care vor rămâne la dispoziția statului român. Ministrul Transporturilor a început demersurile pentru modificarea legislației referitoare la proiectele de infrastructură pentru a elimina cauzele ce duc la întârzieri, astfel încât să nu riscăm să pierdem banii din PNRR alocați pentru infrastructură, adică 7,6 miliarde de euro. Educația primește 3,6 miliarde de euro, ce vor fi folosiți pentru construirea a sute de școli și creșe, iar Sănătatea, 2,4 miliarde de euro cu care se vor construi și renova zeci de spitale. Pentru a facilita procesul de absorție al fondurilor din PNRR, PSD s-a luptat pentru a bloca încercarea USR de a obține o centralizare în alocarea banilor europeni. Astfel, PSD a obținut acordul Comisiei Europene ca Agențiile de Dezvoltare Regională, adică structurile descentralizate, să fie implicate în absorția fondurilor europene. PNRR este de o importanță crucială și tocmai de aceea ar fi trebuit ca la elaborarea acestui program să participe toți factorii de decizie importanți, ori lucrul acesta nu s-a întâmplat, ministrul USR de atunci considerând că le știe el pe toate. Pe lângă negocierea catastrofală făcută de acest ministru incompetent, care a neglijat domenii importante pe zona socială, agricultură, sănătate, se suprapune acum și criza energetică și de combustibil, precum și războiul din Ucraina. Acestea fiind motive suplimentare pentru discuții și renegocierea unor capitole din PNRR.
-Conflictul Rusia-Ucraina are și o parte bună, din punctul nostru de vedere. Într-un moment în care România se afla într-o situație delicată apropo de pretențiile UE cu privire la energia verde, dintr-odată necesitatea independenței energetice în fața Rusiei i-a făcut pe liderii europeni să se sucească. Se redeschid minele, hidrocentralele, centralele nucleare nu se mai închid…În acest context, vorbiți-ne despre cât de aproape este independența energetică a României.
 
În câțiva ani, România independentă energetic
-România are o varietate de surse energetice, din acest punct de vedere fiind avantajată pentru obținerea independenței energetice. Datele pentru 2020 arată că România se situează în topul statelor membre UE privind independența energetică, cu un grad de dependență de doar 28% față de media UE de 57%. Dacă identificăm metodele prin care să ținem actualii producători de energie pe piață și să permitem redeschiderea minelor, a hidrocentralelor și chiar construirea de noi hidrocentrale, putem estima că țara noastră ar fi capabilă să devină în câțiva ani independentă energetic. În acest sens, la începutul lunii martie, primul ministru și alți reprezentanți ai Guvernului s-au întâlnit cu reprezentanții companiilor Romelectro, Hidroconstruct, Hidroelectrica, CE Oltenia și CE Hunedoara pentru a identifica soluțiile de dezvoltare a capacității naționale de producere a energiei electrice. CE Oltenia își va crește capacitatea de producție cu 300 MW începând de anul acesta, iar investițiile pentru producerea energiei din sistemul hidro vor asigura alți 200 MW începând cu anul viitor. Încă din martie au fost lansate proiecte în domeniul energiei, care vor crește capacitatea de producere a energiei electrice cu 260 MW. De asemenea în Senat a fost aprobat proiectul de lege privind finalizarea lucrărilor la hidrocentralele de la Bumbești, Dumitra și Valea Răstoliței. Acestea ar putea furniza energie electrică pentru 300.000 de gospodării.
 
-Dar despre independența alimentară ce mesaj transmiteți românilor speriați de știrile alarmiste de pe la televiziuni?
-După cum au declarat și reprezentanții Ministerului Agriculturii nu există probleme cu stocurile de alimente și nici cu resursele. Știm deja că România este unul dintre marii producători de cereale la nivel european. De pildă, țara noastră produce în fiecare an o cantitate de floarea soarelui ce poate acoperi de 10 ori nevoia de consum intern de ulei și de asemenea cantități importante de grâu și porumb. Avem suficiente rezerve din toate categoriile de produse alimentare pentru a acoperi consumul populației, iar producția agricolă a României are capacitatea de a ne oferi toate resursele alimentare de care este nevoie. Ne numărăm printre statele europene care au capacitatea de a gestiona atât furnizarea de alimente pentru proprii cetățeni, cât și de a interveni pentru sprijinul altor state. Totodată la nivel de Guvern se identifică soluții pentru a sprijini industria alimentară și a crește ponderea acesteia în PIB. Mai multe acte normative ce vizează finanțarea unor programe din domeniul agricol au fost elaborate. Ele se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, aprobarea schemei de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022 și altele. Guvernul a aprobat deja un Memorandum pentru asigurarea accesului la finanțare prin acordarea de garanții guvernamentale creditelor bancare, precum și a unor granturi. Bugetul schemei de ajutor de stat este de peste 530 milioane de lei. Ministrul Agriculturii a pregătit un pachet de măsuri care să ajute la integrarea producției agricole în zona de procesare astfel încât să obținem cât mai multe produse finite, să diminuăm importurile, să asigurăm necesarul de hrană pe cât posibil din resurse interne. Întorcându-ne la renegocierea PNRR, sperăm să reușim să renegociem și componenta agricolă deoarece două obiective care ar fi urmat să primească finanțare prin PNRR, sistemul de irigații și rețeaua de depozite regionale, nu s-au mai regăsit în documentul final, iar aceste obiective ce pot contribui la asigurarea securității alimentare a României în mod direct, dar și a piețelor agroalimentare din Europa în mod indirect, devin cu atât mai importante în contextul războiului de la graniță.
 
-Creșterea facturilor la utilități, creșterea prețurilor la pompă și de aici la mai toate produsele au afectat atât populația cât și agenții economici. Considerați că Guvernul coaliției a făcut destul pentru a stopa prăbușirea nivelului de trai al tuturor?
-PSD a venit, ca întotdeauna, în sprijinul populației și al agenților economici cu mai multe măsuri de compensare care au determinat un efort bugetar de 3,4% din PIB. Plafonarea costurilor facturilor în varianta propusă de PSD ar fi redus la jumătate facturile. Chiar dacă această variantă nu a fost acceptată și s-a mers pe  altă schemă de plafonare, măsura aceasta i-a ajutat pe mulți să facă față cheltuielilor pe timpul iernii. De asemenea coaliția are în vedere pachetul cu măsuri ”Sprijin pentru România” în valoare de peste 4 miliarde de lei. Se discută acum câteva propuneri pentru a veni în ajutorul populației, măsuri ce vor genera o cheltuială de 5% din PIB, și anume, vouchere în valoare de 50 de euro, acordate la fiecare 2 luni pentru persoanele cu pensii mai mici de 1.500 de lei, persoane cu dizabilități, persoane cu venit minim garantat și pentru familii cu ambii părinți și familii monoparentale cu venit mai mic de 600 lei și încă o categorie de vouchere de 30 euro lunar pentru copii care să fie folosite la cumpărarea de rechizite și haine, dublarea cotei de hrană pentru bolnavii din spitale de la 11 lei la 22 lei pe zi, suplimentarea valorii tichetelor de masă ale angajaților de la 20 lei la 30 lei, o schemă de ajutor de stat pentru transportatori pentru decontarea accizei la motorina achiziționată din țară, în valoare de 50 milioane lei cu posibilitatea suplimentării. Ministerul Agriculturii va suporta contravaloarea a 50% din costurile pentru energia electrică folosită pentru instalațiile și echipamentele folosite de fermieri, livrând de asemenea apa gratuit pentru agricultori.  În ceea ce privește economia, va fi suplimentat programul Anghel Saligny cu încă 13 miliarde de lei și de asemenea se vor suplimenta contractele de investiții publice cu peste 40 miliarde de lei pentru a compensa creșterea prețurilor la materialele de construcții, creîndu-se condiții pentru reluarea lucrărilor la școli, spitale, drumuri și alte obiective.
La nivelul Guvernului este în curs de elaborare un mecanism de sprijin prin care companiile și IMM-urile vor putea beneficia de scheme de ajutor de stat sau de minimis pentru retehnologizare. Ministrul Finanțelor a finalizat noua schemă de ajutor de stat pentru finanțarea proiectelor cu impact major în domeniu. S-a majorat plafonul maxim al investiției la 5 milioane de euro. S-a modificat durata perioadei de depunere și de analiză a cererilor de acord pentru a veni în sprijinul operatorilor economici. Pentru PSD rămâne o prioritate susținerea companiilor românești, 4 programe noi de sprijin au fost aprobate în Guvern, ele însumând peste 7,5 miliarde lei, măsuri complementare programului IMM Invest finanțat cu alte 10 miliarde de lei.
PSD a elaborat la finalul anului trecut un plan pentru economie acceptat de PNL, care include mai multe seturi de măsuri de sprijin: pachetul de stimulare a producției interne și a lanțurilor de aprovizionare ”Fabricat în România”, pachetul de stimulare economică pentru IMM, pachetul de stimulare economică Innovation și pachetul de stimulare economică România Tech Nation – ambele axate pe componenta de tehnologizare și digitalizare – și pachetul de stimulare economică pentru companiile mari. Coaliția de guvernare a stabilit un pachet social și economic în valoare de 18 miliarde de ei din care 8 miliarde lei vor fi folosiți din exercițiul financiar anterior. Programul va fi prezentat săptămâna viitoare. întotdeauna este loc de mai bine, dar putem asigura oamenii că în ceea ce privește PSD, noi am făcut și vom face tot posibilul pentru a veni în sprijinul populației și al antreprenorilor, pentru a reduce inechitățile sociale și a crește nivelul de trai.
 
-Ne puteți da o veste bună pentru a doua jumătate a anului, având în vedere că și la nivel european se vorbește despre o creștere economică a României, între 3,5 și 4% pentru acest an?
-Momentul actual este caracterizat de incertitudine. Prognozele care anunțau o creștere economică de 4% pentru România nu au luat în calcul războiul din Ucraina, care afectează clar în mod negativ economia, cât și criza de energie și combustibil. Cu toate acestea impactul asupra economiei ar putea fi limitat în funcție de reacția statelor la acest eveniment. Analiștii financiari spun că ce este pierdut prin încetinirea economică, se poate recupera în perioada următoare. Cu cheltuieli mai mici, constante și cu venituri mai mari pe fondul inflației și al consumului, s-ar putea atinge acel 4% prognozat la începutul anului atât de Guvernul României cât și de Comisia Europeană. Suplimentarea sumelor pentru programele de investiții publice și modificarea legii achizițiilor publice vor determina creșterea gradului de absorție a fondurilor europene, crearea de noi locuri de muncă și pe cale de consecință  un aport suplimentar la creșterea economică a românilor.
 
-Sunteți mulțumit de colaborarea PSD – PNL la nivel central? Dar la nivel local?
-Vorbim despre două partide aflate pe părți opuse ale eșichierului politic, cu ideologii și programe politice diferite, însă sunt cele mai mari partide din țară la ora actuală, pe care situația de criză sanitară, economică, socială în care ne-a aruncat pandemia de Covid, le-a adus împreună la masa negocierilor pentru a găsi soluții pentru România. Alianța cu PNL nu a fost o decizie ușoară în condițiile în care majoritatea membrilor PSD și-au dorit alegeri anticipate, dar a fost o soluție rapidă la problemele grave cu care se confruntă țara. Important este să existe o relație bună între instituții, bazată pe dialog și colaborare, iar respectarea programului de guvernare la care am ajuns de comun acord este cel mai important aspect în menținerea și funcționarea acestei coaliții la nivel național. Din păcate la nivel local nu am găsit formule care să fie agreate de comun acord, dar administrația PSD Brăila atât la nivelul județului, a municipiului Brăila, a celor 3 orașe: Ianca, Făurei, însurăței, și a majorității comunelor, este angrenată și implicată în punerea în practică a ofertelor electorale și a angajamentelor asumate în alegeri.