Administrație
Fără circ în plenul CJ
• Francisk Iulian Chiriac, președintele Consiliului Județean Brăila (șeful PSD Brăila), nu are de gând să îi mai lase pe consilierii județeni ai PNL să comenteze după bunul plac în ședințele de plen • acesta le-a transmis încă din primele întâlniri de după formarea noului Consiliu că nu va mai tolera acuzații nefondate și dezbateri interminabile, uneori chiar în afara proiectelor dezbătute • în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a CJ Brăila de la finele lunii trecute, consilierii PNL au solicitat lămuriri procedurale pe tema dezbaterilor permise, după încă un episod în care Chiriac a insistat pe ideea că acceptă doar ”amendamente la proiect” și nu ”discuții”
Fără scandal în plenul CJ, acesta este mesajul președintelui Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), dar și strategia pe care a început să o pună în aplicare în noul mandat. Încă de la primele întâlniri de după formarea noului CJ Brăila, Chiriac le-a transmis consilierilor PNL că va sancționa dur orice fel de intervenție gratuită în plen, acuzații nefondate, dialoguri în exces sau comportamente pe care le va considera nepotrivite. În acest context, la cea mai recentă ședință ordinară, din 29 ianuarie, președintele CJ Brăila nu a mai acceptat discuții pe proiectele de hotărâri din partea consilierilor județeni din opoziție, fără amendamente clare la punctele aflate pe ordinea de zi. Abordarea sa a dus la finalul ședinței la solicitarea mai multor detalii de către consilierii PNL, privind procedura dezbaterilor de acum înainte.
Mai precis, la un proiect privind modificarea completării unei hotărâri mai vechi a CJ Brăila din 2019 privind aprobarea contractului cadru de închiriere și a cuantumului chiriilor pentru locuințele ANL destinate tinerilor specialiști în domeniul sănătății, cu rata inflației pentru anul anterior, consilierul județean PNL Ovidiu Nechita a intervenit precizând că dorește să aibă discuții. Președintele CJ Brăila i-a transmis să formuleze un amendament pe proiect dacă dorește să intervină.
”Ca să pot să fac un amendament trebuie să am discuții înainte, ca să mă lămuresc. Eu vreau ca să am o discuție cu dumneavoastră. Pot să am o discuție cu dumneavoastră? Sunt dezbateri. Discuțiile cu aparatul de specialitate se fac la Comisii, dar ținând cont că dumneavoastră sunteți inițiatorul, eu vreau să am discuții cu dumneavoastră. Reprezint un număr de aleși și vorbesc în numele lor. Cum să nu comentăm?! De ce să nu comentez?! Menirea mea ca și ales local este să comentez!”, a declarat Nechita, revoltat.
Președintele CJ Brăila a insistat pe ideea că așteaptă amendamente argumentate legate de fiecare proiect în parte, nu intervenții pe lângă subiect.
”Domnule consilier, vă rog, amendament la proiect! E amendament la proiect dezbaterea, domnule consilier. Deci, vreți să propuneți ceva? Vă rog! Dar nu comentăm asupra proiectului! Domnule Nechita, spuneți ce vreți să spuneți!”, a fost mesajul lui Chiriac.
În cele din urmă, Nechita s-a limitat la a propune ca amendament menținerea prețurilor chiriilor pentru medici la nivelul celor de anul trecut. Președintele CJ Brăila a solicitat un punct de vedere de la directorul economic al instituției, iar acesta a explicat că prețurile trebuie actualizate.
”Este pe lege domnule consilier! Toate cuantumurile chiriilor și așa mai departe, prețurile, trebuie actualizate cu inflația în fiecare an. Sunteți consilier de atâția ani. Vă propun acest amendament, ca prețurile să rămână la fel și să nu respectăm legea, cine este pentru?”, a supus Chiriac la vot propunerea PNL-iștilor, însă a primit doar șase voturi ”pentru” dinspre tabăra inițiatoare, restul membrilor CJ Brăila s-au abținut.
Ulterior proiectul a fost aprobat cu votul majorității în forma inițială, în timp ce liberalii au votat ”împotrivă”.
PNL-iștii au cerut «manualul de utilizare» pentru dialogurile din plen
Mai târziu, la rubrica ”Alte probleme” liberalii au reluat subiectul dezbaterilor în ședințe, solicitând să li se dea lămuriri legate de modul în care vor mai putea interveni și avea discuții în ședințele de plen de acum încolo.
Consilierul PNL Dănuț Lungu l-a rugat pe Chiriac să prezinte cât mai exact procedura legată de dezbateri în ședințe.
”Sigur, o să vă specific. Din punctul meu de vedere aceste discuții la care faceți referire sunt chiar amendamentele care trebuie făcute asupra proiectului. Dacă facem discuții în care ne spunem că nu știu cine a făcut, care sunt firmele de «casă, de apartament, de bloc ale PSD» sau alte chestii în genul acesta, nu mai avem nici un fel de discuții! Cel mai firesc, normal, pe lege, așa cum se întâmplă și în Parlamentul României -, așa cum trebuie să fie în acest mini-Parlament al Județului Brăila -, este să discutăm pe amendamente, pe proiecte. Să propunem amendamente. Iar amendamentele vor fi făcute clar, pe proiectele de hotărâri. Ele vor fi supuse votului, așa cum este în democrație și fără declarații politice. Că tot ne-ați acuzat că facem declarații politice și aici trebuie să facem administrație. Cine vrea declarații politice să se îndrepte către sediile de partid și să facă acolo balul mascat pe care și-l dorește! Asta este decizia mea, sunt președintele Consiliului Județean Brăila, mi-o asum și respect legea cum am respectat-o și până acum!”, a explicat Chiriac.
Lungu l-a rugat pe Chiriac să anunțe în mod oficial, în scris, procedura privind modul în care se pot face amendamente în ședințele CJ Brăila. Totodată, a dorit să i se explice modul în care consilierii județeni ai PNL vor putea veni cu propuneri la proiectul de buget pe 2025.
”O să trebuiască să ne pregătim pentru proiecția bugetară 2025. Vă rog frumos să ne spuneți sau să îl rugați pe domnul secretar sau secretariatul Consiliului Județean, să ne spună procedurile prin care și noi putem veni cu amendamente. Cum vom putea face propuneri de proiecte de hotărâri, dacă nu o să le mai putem discuta în ședințele de Consiliu Județean. Adică să le avem puse acolo și dacă vreți să le discutăm…”, a mai solicitat Lungu.
Chiriac i-a transmis consilierului că este dispus să discute pe orice subiect, dar doar dacă este vorba despre amendamente argumentate pe proiectele de hotărâri.
”Sunteți consilieri județeni de atâta timp unii dintre dumneavoastră. Știți foarte bine procedurile. În primul rând trebuie să fie votat bugetul de stat de către Guvernul României, apoi să treacă de Parlament, după care vin sumele la noi. Bugetul Consiliului Județean Brăila a fost în transparență decizională termen de 15 zile și este la dispoziția nu numai consilierilor, ci a oricărui cetățean de a vedea proiecția de buget. Dumneavoastră, în calitate de consilieri județeni sunteți chemați la Comisiile de specialitate în care puteți propune amendamente sau să aveți discuții legate de proiecția de buget pentru anul 2025. După care venim în plenul Consiliului Județean și votăm bugetul pe proiectele asumate. De fiecare dată s-a discutat în cadrul comisiilor, s-a discutat și cu mine, orice propunere benefică pentru brăileni. Nu am nici un fel de problemă! Dar nu fantasmagorii și alte nebunii să ne gândim noi acum să facem nu știu ce! Așteptăm sumele care ne vor fi alocate de la Parlament. Să vedem cum sunt. Vedem cum le alocăm. Trebuie să prioritizăm proiectele europene pentru că avem foarte multe! După care cheltuielile referitoare la protecția copilului, că acolo avem o cheltuială foarte mare. Dar eu cred că în fiecare an bugetul CJ Brăila a fost cheltuit corespunzător, pe lege, fără a obstrucționa, dar și fără a face excese. Au fost folosiți doar pentru proiectele brăilenilor, nu pentru interese personale și nu la firme de nu știu care, «de casă», «de masă»”, a afirmat Chiriac.
Și consilierul județean AUR Viorel Botea a dorit să intervină pentru a puncta că este de acord cu mesajul președintelui CJ Brăila, conform căruia, discuțiile ar trebui să fie ceva mai temperate și limitate la probleme punctuale pe fiecare proiect în parte.
”Discutăm o propunere de amendament sau un proiect în cadrul comisiei. Este absolut normal și legal. După aceea cred: «propun amendamentul x, pentru că… lipsește chestia aia sau cealaltă». Adică, de fapt, astea sunt «discuțiile» vizavi de proiect. Problema care se pune este următoarea: «în opinia», «nu cred că», «din cauză că x coleg sau nu știu cine» sau că «x proiect este verde sau alb, propun». Nu! Propun proiectul pentru că… Nu neapărat pentru că este verde sau alb, ci pentru că am diverse obiecțiuni, adăugiri, lipsuri și așa mai departe. Asta este procedura pe care trebuie să mergem. Adică eu așa știu că se face!”, a adăugat și Botea, primind întăriri de la Chiriac legate de faptul că își dorește doar amendamente argumentate din partea consilierilor.
Liberalul Ovidiu Nechita a insistat totuși pe ideea că este nevoie să existe și discuții la proiecte, atunci când apare vreo problemă, pentru obținerea de informații cheie înainte de formularea vreunui amendament.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
