Adaugă ca sursă preferată în Google

* trei asociații ale fermierilor din România protestează, printr-o scrisoare deschisă, față de compensația oferită de UE, pe care o consideră a fi minusculă față de dereglările provocate pieței locale de tranzitul intens de cereale din Ucraina, în contextul războiului pornit de Rusia * un fermier brăilean explică anomalia cu care se confruntă agricultorii în prezent: ”Costurile de producție au crescut cu 40%, iar recolta o vindem mai ieftin cu 40%!”
 
 
 
Printr-o scrisoare deschisă trimisă atât oficialilor români cât și celor europeni, trei asociații ale fermierilor din România au protestat față de nivelul redus al compensațiilor oferite țării noastre de Uniunea Europeană, ca urmare a situației generate de tranzitul intens de mărfuri agricole ucrainene și a facilităților și concesiilor comerciale oferite țării vecine, în contextul războiului pornit de Rusia. ”Suma de 10 milioane de euro propusă a fi alocată României din rezerva de criză a UE este ridicol de disproporționată în raport cu pagubele grave suferite de sectorul agricol românesc. Compensările primite de fermieri ar fi absolut neglijabile și fără niciun efect. Suma necesară este de cel puțin 200 milioane de euro. Considerăm că fără acordarea unui ajutor financiar de minim 100 euro/tona de produs pentru mărfurile agricole blocate în magaziile/silozurile fermierilor în această perioadă, vom discuta de FALIMENTUL Fermierilor Români, în anul 2023. Estimăm că pentru cca 2 mil de tone blocate în stocuri, impactul financiar asupra fermierilor din România este de cca. 200 milioane de euro, în minus. Fermierii au înființat culturi agricole cu costuri mari de producție în 2022 și 2023, iar prețurile mici de vânzare ale acestora conduc către vânzarea în pierdere, iar pe termen scurt și mediu înseamnă falimentul și dispariția majorității fermierilor autohtoni”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de Federația Națională PRO AGRO, LAPAR si UNCSV, în numele fermierilor și cooperativelor din România.
Semnatarii scrisorii reamintesc că, în calitatea sa de stat cu graniță comună cu Ucraina, România a oferit sprijin necondiționat pentru refugiații ucrainieni și a contribuit fără rezerve la facilitarea tranzitului produselor agricole din Ucraina către statele din Uniunea Europeană și către destinații terțe.
”Fermierii români au arătat solidaritate deplină în relația cu agricultorii ucrainieni și au înțeles că este important ca, în aceste momente dificile, să contribuie pentru a evita extinderea problemelor generate de conflict, printr-o criză a alimentelor în statele din lumea a treia.
Adoptarea de către Consiliu a regulamentului care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene, au generat, pe lângă efectele dorite, consecințe colaterale negative, care au afectat direct activitatea și stabilitatea financiară a fermierilor noștri, determinându-le pierderi contabile, situații financiare deteriorate, constituiri de TVA și impozit pe diferențele negative și suportarea costurilor generate de aceste situații. Aceste aspecte au fost reclamate de un număr din ce în ce mai mare de membri ai structurilor semnatare.
România se află din martie 2022 sub presiunea fluxurilor ucrainene. Tarifele pentru diferitele componente ale logisticii au crescut necontrolat (de cel puțin 5 ori), iar fermierii români au fost penalizați din cauza costurilor ridicate. Disponibilitatea mijloacelor de transport: vagoane, camioane, barje, etc. a constituit un alt impediment major, pentru că toate au fost deviate către punctele de trecere pentru a transporta marfa ucraineană, proprietarii firmelor de logistică au fost atrași de prețurile mari plătite de vânzătorii ucraineni.
Volumele suplimentare de marfă ucraineană au exercitat presiuni extreme asupra prețurilor, creând mari scăderi pe piața grâului, porumbului, rapiței, cărnii de pasăre și ouă, miere, lapte, etc.
Am subliniat, în repetate rânduri, problemele generate de amestecul de către intermediari a produselor din Ucraina cu cele din România și vânzarea lor fără a se specifica originea corectă; acest lucru afectează imaginea României pe piața internațională și va avea un efect pe termen lung asupra prețurilor produselor din România. Neconformitățile și abaterile de la standardele de calitate zădărnicesc eforturile, deloc puține, ale fermierilor europeni de a fi furnizori de hrană curată.
Prin rolul său de reprezentant al intereselor fermierilor și cooperativelor din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a solicitat încă din mai 2022 introducerea unor clauze de salvgardare în legislația privind eliminarea tarifelor de import pentru Ucraina; aceste clauze nu au fost însă incluse, decidenții europeni dând doar asigurări că vor veghea îndeaproape și vor acționa în cazul unor dereglări.
Dereglările s-au arătat curând și au fost suportate cu bună-credință de către fermierii români, care nu au avut alt sprijin decât propria inventivitate și propriile resurse.
Solidaritatea nu poate fi într-un singur sens și povara consecințelor războiului nu poate fi suportată doar de statele limitrofe zonei de conflict, ci trebuie distribuită în egală măsură între Statele Membre! Fiindcă nu putem schimba geografia, există nevoia unor măsuri de sprijin echitabile. Eforturile fermierilor români și nevoile lor, strict legate de consecințele războiului, au fost supuse atenției autorităților române și a celor europene în repetate rânduri”, se mai precizează în scrisoarea deschisă a agricultorilor români.
 
Cu ce se confruntă fermierii din Brăila, concret
În ceea ce-i privește pe fermierii brăileni, aceștia confirmă faptul că volumul mare de cereale din Ucraina existent pe piață afectează prețurile de vânzare a mărfurilor, provocându-le mari probleme agricultorilor locali, care pe de o parte trebuie să își vândă recoltele la prețuri mici, pe de altă parte achiziționează materiile prime la prețuri foarte mari. ”Depozitele sunt pline de cereale, mare parte din acestea provenite din Ucraina, pe care fermierii ucraineni sunt dispuși să le vândă sub prețul pieței de la noi, direct din depozit, ca să scape de costul transportului. Intermediarii cumpără de la ucraineni cu prețuri mici, care sunt mult sub costurile de producție ale fermierilor din România, iar noi nu putem face față la înființarea culturilor, cu costurile pe care le avem, când totul s-a scumpit: motorină, îngrășăminte, semințe… De exemplu, porumbul se vinde cu 1,1 lei per kilogram, când prețul corect ar fi trebuit să fie în jur de 1,6 lei/kg. Pe de altă parte, azotul se vindea, în primăvara anului trecut, cu 1,8 lei/kg, iar acum este 3,5 lei/kg. Îngrășământul complex era 3 lei/kg, acum e 5 lei/kg. Practic, prețul de achiziție a cerealelor a scăzut cu 40%, iar costul inputurilor a crescut cu 40%. Cum să poți face față la așa ceva, mai ales în situația actuală, când se prefigurează iar secetă, cu toate problemele generate de aceasta?!”, se întreabă retoric fermierul brăilean Florian Vizireanu, agricultor cu state vechi. Acesta ne-a mărturisit că, din cauza costurilor, nu mai poate face agricultură ca la carte, fiind nevoit să facă economii la înființarea culturilor. ”La azot, norma este de 200 kg de produs la hectar, eu am dat doar 150 kg, pentru că nu îmi permit mai mult, la ce prețuri sunt pe piață!”, ne-a explicat acesta. Evident, aceste tăieri se vor vedea la recoltat, când producția va fi mai mică.
Florian Vizireanu este totuși un caz fericit, deoarece astă toamnă și-a vândut producția de porumb imediat după recoltare, la un preț relativ bun, de 1,4 lei/kg, față de 1,1 lei/kg, cât ar fi primit acum. Cei care au mizat însă pe păstrarea recoltei pentru a o vinde cu un preț mai bun în primăvară au avut, însă, doar de pierdut, unii dintre aceștia având în prezent stocuri importante în silozuri, pe care nu pot să le vândă la un preț care să le acopere costurile de producție. Pe de altă parte, silozurile pline pot genera alte probleme, legate de deteriorarea mărfii. De altfel, în prezent, la nivelul depozitelor de cereale din județul nostru se fac prelevări de eșantioane, pentru analize de laborator care să stabilească starea acestora, după cum ne-au informat surse din cadrul Direcției Agricole. Potrivit acelorași surse, în județul nostru n-ar fi, totuși, un volum foarte mare de cereale ucrainene în depozite. ”La noi a crescut mult volumul tranzitului de cereale prin port, depozitare s-a făcut mai puțină decât în alte zone ale țării”, ne-au spus responsabili din cadrul Direcției Agricole.
 
Vecinii noștri iau bani mai mulți de la UE
Reamintim că europarlamentarul PNL Dan-Ștefan Motreanu atransmis un comunicat prin intermediul căruia s-a arătat extrem de dezamăgit pe tema modului în care s-a negociat la nivelul Uniunii Europene de către statul român privind compensațiile pentru fermieri. Mai precis, este vorba despre negocierile privind acordarea compensațiilor pentru agricultorii afectați de importurile de grâne din Ucraina. Potrivit comunicatului, Motreanu s-a declarat complet dezamăgit de treaba făcută de Ministerul Agriculturii. Potrivit acestuia, din primele informații, România va primi cea mai mică sumă:10 milioane de euro. Aceasta în comparație cu Polonia, care va primi 30 de milioane de euro și cu Bulgaria, care va primi 16 milioane de euro.