Administrație
Fabrica de proiecte
• în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Județean Brăila s-a aprobat cotizația județului către Asociația ”Centrul de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă” Brăila, pentru anul 2023, ocazie cu care conducerea acestei entități a avut ocazia de a-și expune viitoarele proiecte • consilierii județeni PNL Brăila au atras atenția că, în opinia lor, Centrul nu își merită banii și că în realitate este doar ”o sinecură de partid” a social-democraților • Cătălin Șerban, directorul CID începând cu luna iunie a acestui an, a enunțat proiecte realizate în ultimele luni, precum și ținte viitoare, multe dintre ele fiind demersuri pornite deja pentru comunitatea brăileană • CJ Brăila achită o cotizație de 400.000 lei către CID în acest an, Municipiul 100.000 lei, iar restul localităților membre ale Asociației, câte 5.000 lei
Conducerea Centrului de Informare și Documentare pentru Integrare Europeană și Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila susține că are ”tolba plină” de proiecte pregătite să atragă finanțare europeană pentru dezvoltarea comunității în acest an. Consilierii județeni au aprobat, în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a CJ Brăila, achitarea cotizației instituției pentru 2023, în calitate de membru al Asociației CIDIEDD. Este vorba despre suma de 400.000 lei. PNL-iștii, prin vocea consilierului județean Alexandru Bucălău, au obiectat privind banii dați de Consiliu către această entitate anual, punctând că, în opinia lor, demersul nu se justifică. Consilierul liberal chiar a acuzat că CID nu ar fi decât o ”sinecură de partid” a social-democraților.
”Domnule președinte, așa cum și anul trecut am pus problema, nu vedem care este utilitatea acestui centru! Primarii nu se bucură de proiecte. Am văzut propunerile de proiecte pe care le-ați propus dumneavoastră și sunt unele de care a beneficiat mai mult Consiliul Județean, în loc să beneficieze primarii din județ. În această ordine de idei, noi nu vedem decât o sinecură de partid și atunci noi nu suntem de acord cu bugetul pe care dumneavoastră l-ați propus pentru a-l acorda, chiar dacă suntem membri în asociație”, a declarat Bucălău în plen, la momentul dezbaterii proiectului de hotărâre privind contribuția CJ către această Asociație.
Cum era de așteptat, replica a stârnit o reacție pe măsură din partea președintelui Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila), care l-a provocat pe Bucălău să vină cu exemple concrete privitoare la acuzațiile pe care le-a făcut. Liderul CJ Brăila a explicat că nici nu se pune problema ca la CID să existe astfel de situații și chiar l-a rugat pe directorul entității să se informeze și să prezinte o situație privind apartenența politică a angajaților pe care îi are în subordine.
”Am înțeles. În primul rând aveți informații foarte greșite, domnule consilier. În ceea ce privește «sinecurile de partid», dovediți-mi că vreunul dintre membrii asociației este membru de partid. În al doilea rând, este domnul director aici (n.r. – directorul CID, Cătălin Șerban) și o să vă explice câte proiecte au scris domnii primari. Am și spus și i-am rugat pe domnii primari în ședințe, pe toți, să folosească această asociație și să scrie proiecte. Trei. Consiliul Județean nu poate scrie proiecte prin această asociație. Iar aveți o informație falsă, greșită și nefundamentată. Consiliul Județean are propria direcție de strategii și dezvoltare, care scrie proiecte. Îl rog pe domnul director să vă informeze live despre proiectele pe care le scrie. Și ce unități administrativ-teritoriale, ce primari au venit și i-au cerut sprijinul pentru scrierea proiectelor”, a declarat Chiriac.
Mai departe PNL-istul a răspuns provocării șefului CJ Brăila în cadrul ședinței și a întrebat dacă ”nimeni din cadrul PSD” nu a beneficiat de proiecte realizate de Centru, ”nicio societate unde este acționar o rudă de gradul I a niciunuia dintre președinții sau vicepreședinții Consiliului Județean?!! A fost sau nu a fost o societate?”, a adăugat Bucălău, făcând referire la firma soției vicepreședintelui CJ Brăila Ionuț Dobre.
”A fost un concurs de proiecte, domnule consilier! La nivel național”, a explicat la rândul său, Dobre, vizibil deranjat de intervenția consilierului liberal.
Cum Bucălău a insistat că CID Brăila este ”o sinecură politică”, în replică președintele CJ i-a transmis că este o chestiune pur declarativă și că la fel de bine și el ar putea spune despre PNL-ist că este ”o eroare politică”.
Proiectele CIDIEDD Brăila în 2023
Lăsând la o parte contrele din plen, în ședința ordinară a CJ Brăila din luna august, directorul CIDIEDD Brăila, Cătălin Șerban, a avut ocazia să prezinte proiectele pe care această entitate le-a realizat și cele pe care le are în plan pentru 2023.
”Să știți că proiectele pe care le-am scris, pe care le-ați citit în raportul nostru de activitate pe anul trecut, au fost în primul rând pentru comunitate. Deci au avut ca grup țintă populația județului Brăila, cetățenii județului și nu anumite instituții. Pentru că aici este și scopul nostru: să aducem proiecte și finanțări pentru comunitate”, a declarat Șerban.
Acesta a făcut o înșiruire pe scurt a celor mai importante proiecte cu finanțare europeană pe care CID le implementează sau pentru care a început deja diverse demersuri pentru a le pune în aplicare.
”Iar pe anul acesta vă spun că am depus și am contractat un număr de șase proiecte pentru dotare școli prin PNRR pentru echipamente IT, mobilier, materiale didactice, în valoare totală de peste 55.800.000 lei, adică puțin peste 1.180.000 euro. Discutăm despre UAT-urile: Șuțești, Movila Miresii, Stăncuța, Râmnicelu, Tichilești și Mărașu. De asemenea, am depus și în prezent se realizează contractarea pentru creșterea capacității de intervenție a SVSU Racovița, pentru achiziționarea unei cisterne cu remorcă și o cupă frontală, în valoare totală contractată de 30.533 euro. Urmează ca în perioada următoare – pentru că suntem în prezent în discuții cu UAT-urile Tufești, Râmnicelu, Stăncuța și Gropeni -, depunerea unor proiecte pentru construcția unor platforme de gunoi de grajd, tot prin PNRR, cu o valoare totală de aproximativ 4 milioane euro. De asemenea, vom aborda primăriile în perioada imediat următoare pentru că în prezent este în consultare un ghid pe fonduri de modernizare pentru energie regenerabilă pentru autoconsum. În prezent avem discuții cu primăria Tufești, vor urma și celelalte primării. De asemenea, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027 avem discuții cu primăria Șuțești. Este momentan în partea de proiectare restaurarea și reabilitarea Palatului Șuțu”, a mai precizat sursa citată.
Directorul CID a afirmat că se vor depune proiecte pe Programele Operaționale 2021-2027 prin care se urmărește înființarea a 21 de IMM-uri cu 3 milioane de euro la Brăila plus alte 36 în mediul rural.
”Totalizând peste 200 locuri de muncă pentru încă 3 milioane euro. Cum am implementat și în trecut. Am avut un proiect prin care am înființat 19 întreprinderi sociale, am adus peste 100 locuri de muncă și peste 2 milioane euro pentru acest județ. Fiind proiect regional, dar totuși majoritatea au fost implementate în județul Brăila. De asemenea, avem un proiect depus pe Agenția Fondului pentru Mediu de educație și conștientizare a publicului – iarăși un proiect pentru comunitate -, cu un buget în valoare de 406.000 lei. Și am depus și contractat, pe Legea 69, pe sport, pentru clubul de arte marțiale «Tsunamy» Brăila, pentru a participa la Campionatul Mondial 2023. Anul trecut, au avut rezultate excepționale. Un proiect de 41.210 lei ca să le permită să se deplaseze și să ne aducă iarăși rezultate foarte bune pentru județul nostru”, le-a transmis directorul CID consilierilor.
Liberalul Alexandru Bucălău s-a arătat neimpresionat de lista prezentată de conducerea acestei entități, precizând că s-a vorbit doar despre ce urmează să se facă și nu despre lucruri concrete.
La rândul său, consilierul județean PNL Brăila Dănuț Lungu a ținut să primească lămuriri dacă toți primarii din județul Brăila au fost informați privind liniile de finanțare pe care le pot accesa și despre toate proiectele prezentate de către cei de la CID.
”Bineînțeles! Am făcut și informări în cadrul AGA. Am participat și la ședințe prin care au fost prezentate oportunități de finanțare, în primul rând cu domnii primari. Domnul președinte le-a spus și atunci domnilor primari că pentru o sumă modestă, o cotizație de 5.000 lei pe an, noi putem scrie proiecte gratuite pentru dânșii, în loc să dea la un consultant privat peste 30.000 lei, poate 100.000 lei să scrie ce putem noi să scriem. Deci am informat primarii și îi vom informa în continuare. Finanțări vor apărea în continuare. Chiar va fi un val de finanțări pentru care noi vom încerca să depunem cât mai multe proiecte posibil. Acum rămâne la latitudinea dânșilor dacă vor decide să colaboreze cu noi sau nu. În mare parte, din ce v-am spus până acum, au fost deschiși către noi”, a continuat Șerban.
Cum în sală se aflau doi primari de culori politice diferite (PSD și PNL), ai comunelor Gradiștea și Bărăganu, Chiriac a insistat ca aceștia să spună dacă au participat la întâlniri legate de proiecte cu reprezentanți ai CID. Social-democratul a răspuns afirmativ, în timp ce liberalul a punctat doar ”parțial, da”, spre nemulțumirea șefului Consiliului Județean.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu votul majorității și cinci voturi ”împotrivă” din partea consilierilor PNL prezenți, cu excepția lui Vasile Varga, care a votat ”pentru”.
Precizăm că instituția Consiliului Județean Brăila este membru al Asociației CIDIEDD din 2004. Din aceasta mai fac parte consiliile locale ale orașelor Făurei, Ianca, Însurăței și cele ale comunelor: Bărăganul, Berteștii de Jos, Chiscani, Frecăței, Galbenu, Gemenele, Gropeni, Mărașu, Movila Miresii, Râmnicelu, Racovița, Roșiori, Scorțaru Nou, Siliștea, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea, Vădeni.
În acest an CJ Brăila a ales să sprijine activitatea CID cu 400.000 lei, în calitate de membru al Asociației. Potrivit documentelor anexate proiectului de hotărâre aflat la mapa consilierilor, în 2023, Primăria Municipiului Brăila cotizează către Asociație 100.000 lei, iar celelalte consilii locale câte 5.000 lei fiecare.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
