Social Media

Cultură

Expoziție dedicată marelui Tudor Arghezi, la Biblioteca Județeană

Timp de citire: 3 minute

• evenimentul este prilejuit de împlinirea a 145 de ani de la nașterea scriitorului • expoziția va fi deschisă publicului până pe 4 iunie
 
Cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la nașterea scriitorului Tudor Arghezi, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati” Brăila invită iubitorii de carte să descopere universul fascinant al unuia dintre cei mai importanți creatori ai literaturii române moderne, în cadrul expoziției documentare Tudor Arghezi – eternul meșter al cuvintelor potrivite. Vernisajul a avut loc miercuri, 21 mai, iar expoziția, care va fi deshisă publicului până în data de 4 iunie, aduce în prim-plan viața, opera și contribuția esențială a lui Tudor Arghezi la înnoirea limbajului poetic, printr-o selecție de cărți care aparțin secției Împrumut pentru Adulți din cadrul Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila. Expoziția este realizată de Silvia Iacob, bibliotecar.
 
Date biografice oferite de organizatorii expoziției
Tudor Arghezi, pe numele său real Ion Nae Theodorescu, s-a născut la 21 mai 1880 la Bucureşti, într-o familie originară din judeţul Gorj. A fost elev al Școlii primare Petrache Poenaru, a continuat studiile la gimnaziul Dimitrie Cantemir, iar în perioada 1891-1896 a urmat cursurile Liceului Sfântul Sava, pe care, însă, nu le-a finalizat. Anul 1896 este anul debutului său literar. La 30 iunie publică în ziarul Liga Ortodoxă, condus de Alexandru Macedonski, poezia Tatăl meu, semnată Ion Theo. În următorii ani publică versuri și poeme în proză la Revista Modernă și Viața nouă pe care le semnează pentru prima oară cu pseudonimul Ion Th. Arghezi.
Opera sa literară cuprinde poezie, proză, teatru și publicistică, fiind recunoscut pentru stilul său inovator și pentru capacitatea de a îmbina elementele tradiționale cu modernismul. Opera sa poetică, de o originalitate exemplară, reprezintă o altă vârstă marcantă a literaturii române, valoarea poeziei lui Arghezi constând în primul rând în adâncimea perspectivelor interioare. Volumele de poezie Cuvinte potrivite (1927) și Flori de mucigai (1931) sunt considerate pietre de temelie ale literaturii române. A scris, de asemenea, teatru, proză (notabile fiind romanele Cimitirul Buna Vestire, Ochii Maicii Domnului), pamflete, precum și literatură pentru copii (volumele Cartea cu jucării, Cântec de adormit Mitzura, Mărţişoare, Prisaca, Zdreanţă).
Arghezi a fost un jurnalist prolific, publicând articole în diverse ziare și reviste (Cronica, Cuget românesc, Națiunea, Bilete de papagal, Viața nouă, Facla, Viața românească), însă spiritul său critic și ironic i-a adus adesea conflicte cu autoritățile, fiind închis de mai multe ori din motive politice. În perioada 1952 – 1967 poetul a fost reabilitat treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Tudor Arghezi este distins cu premii și titluri, ales membru al Academiei Române în anul 1955, sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani.
Pentru activitatea sa remarcabilă în literatură, Tudor Arghezi a primit Premiul Național de Poezie, prima oară în 1936, la egalitate cu George Bacovia și a doua oară în anul 1946. În anul 1955 a fost ales membru al Academiei Române, iar în 1965 a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură.
Arghezi a încetat din viață în 1967 la București și a fost înmormântat cu funeralii naționale alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați

• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”

Publicat

în

„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați

Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.

La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.

Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.

„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.

Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).

Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.

„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.

Citește articolul complet

Cultură

Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila

• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin

Publicat

în

Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026,  începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.

Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de  invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.

„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧