Cultură
Expoziția lunii la Muzeul Brăilei. Caietele profesorului Dianescu, protectorul elevilor săraci
* inaugurată pe 10 martie, Expoziția „Caietele profesorului Ion N. Dianescu” va putea fi vizitată până la sfârșitul acestei luni * este vorba de însemnările făcute, pe parcursul a trei decenii, de fostul profesor de română de la Liceul „Nicolae Bălcescu” * neobosit truditor întru educația tinerilor, profesorul Dianescu a organizat sute de șezători și acțiuni de ajutorare a elevilor săraci
Eveniment cultural de excepție dedicat memoriei profesorului de limba și literatura română de la Liceul „Nicolae Bălcescu” (actual Colegiu Național), Ion N. Dianescu (1899-1992), fost președinte al Căminului Cultural Județean Brăila, animator al mișcării culturale brăilene din perioada interbelică.
Astfel, începând cu data de 10 martie a.c., la sediul Muzeului Brăilei „Carol I” din Piața Traian nr. 3, elevii, profesorii și iubitorii de istorie și de cultură din orașul nostru pot vizita Expoziția „Piesele lunii martie 2022. Caietele profesorului Ion N. Dianescu” – donația Eduard Daniel Dianescu.
„Ion N. Dianescu (1899-1992) a fost profesor de română la Liceul „Nicolae Bălcescu” între anii 1932-1959. Începute pe vremea adolescenței, notele și însemnările sale cuprind o perioadă de 28 de ani, 15 august 1916 – 30 august 1944. În caietele sale, prof. Ion N. Dianescu comentează desfășurarea evenimentelor politice din țara noastră și impactul lor asupra vieții sociale din Brăila”, a precizat Ghena Pricop, șef Secția Istorie modernă și contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Piesele expoziției au fost catalogate și aranjate în vitrine de Ghena Pricop, șef secție, și Daniela Adelina Puia, conservator la Secția Istorie Modernă și Contemporană.
Fiul lui Nița și al Anastasiei, Ion Dianescu s-a născut la 1 aprilie 1899, în comuna Scorțaru Nou și a absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” în anul 1919. Din 1920, a urmat cursurile Facultății de Filosofie și Litere din cadrul Universității București, avându-l ca mentor pe reputatul prof. M. Dragomirescu. Student fiind, Dianescu participa la ședințele Institutului de Literatură și publica în Buletinul acestuia.
I. N. Dianescu a absolvit, de asemenea, Seminarul Pedagogic București, ca și profesorul I. M. Gane, precum și Facultatea de Litere și Filosofie, luând examenul de licență, în 1923, cu cinci bile albe, „Magna cum laude”. Un timp, a activat la Biblioteca Academiei Române. În timpul liceului și al facultății, a participat – la fel ca mulți alți brăileni iubitori de istorie – la cursurile Universității Populare de la Vălenii de Munte, întemeiate de profesorul Nicolae Iorga. Mai târziu, a fost solicitat de însuși Iorga să-i fie colaborator.
După absolvirea facultății, Dianescu a fost profesor la Liceul de Băieți din Tecuci, la catedra de română și latină. De la 1 ianuarie 1929, a fost delegat cu girarea direcțiunii liceului, iar de la 1 noiembrie 1931 e numit director al instituției. Din anul 1932, Dianescu este profesor la Liceul „Nicolae Bălcescu”, din Braila, stabilindu-se definitiv într-o casă de pe Str. Ștefan cel Mare. A desfășurat o bogată activitate culturală, atât la „Bălcescu”, cât și în oraș și județ, în calitate de președinte al Căminului Cultural Județean Brăila. Membru al Asociației „Cercetașii din Războiul 1916-1918”, al Societății „Tinerimea Română” și al Asociației „Avântul”, neobosit truditor întru luminarea satelor și educarea tinerilor, prof. Dianescu a activat inclusiv în cadrul Bibliotecii „Petre Armencea”. A călătorit în mai toate satele brăilene și a organizat sute de șezători și acțiuni de ajutorare a elevilor săraci. Mai târziu, modelul profesorului Dianescu va fi furat de comuniști, care au transformat căminele culturale în mijloc de propagandă și de proslăvire a dictatorului.
Profesorul I. N. Dianescu a publicat multe articole în presa locală („Curierul”, „Cuvântul”, „Ancheta”, „Poporul românesc”, „Foaia învățătorului”), fiind tras la răspundere de către autoritățile represive, care l-au acuzat de colaborare cu „regimul burghezo-moșieresc” și chiar cu legionarii. Și-a întemeiat, din salariul de profesor, o impresionantă bibliotecă. În 1974, a donat Arhivelor Statului – Filiala Brăila volume valoroase, printre care „Istoria Românilor” a lui Sincai, „Dicționarul limbei române”, de A. T. Laurian și I. C. Massim (1871), „Letopisețele Țării Moldovei”, de Kogălniceanu (1874). Alte documente, fotografii și cărți au ajuns la Arhive în 1979, prin bunăvoința fiicei profesorului.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
