Cultură
Exponatul lunii la muzeu: Farmacopeea Română, de la 1862
• prețioasa carte cu leacuri de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza a fost așezată la loc de cinste, în vitrina muzeului brăilean • o astfel de lucrare, de aproape 800 de pagini, se află în posesia distinsului farmacist brăilean Ion Bobaru, de la Farmacia „Faltis”, care încă mai prepară leacuri inspirându-se din Farmacopeea Română
Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I” a desemnat, zilele acestea, Farmacopeea Română, de la 1862, drept „Exponatul lunii septembrie”. Prețioasa carte cu leacuri de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza a fost așezată la loc de cinste, în vitrina muzeului brăilean, de către dr. Niculina Dinu, muzeograf, Viorel Stoian, șef secție și Daniela Adelina Puia, conservator (Secția Istorie Modernă și Contemporană).
Potrivit muzeografilor, Farmacopeea Română a apărut în anul 1862 „din nevoia reglementărilor clare asupra medicamentelor (preparare, prescriere, mod de utilizare) iar prin Decretul nr. 13 din 9 ianuarie 1863, devine „singurul Codice medicamentariu” al Principatelor Române”. Consiliul Medical Superior care instituise comisia de elaborare a tratatului decidea publicarea anuală a câte unui „apendice” cu toate noutățile în materie de substanțe și medicamente „dictate de progressulu sciinței medicale și pharmaceutice”.
Termenul „farmacopee” derivă din elenisticul farmakopoiia care însemna arta preparării medicamentelor. În limba română, termenul este împrumutat din francezul pharmacopée care desemna, la început, o enciclopedie a plantelor, a proprietăților terapeutice și a modului cum puteau fi ele utilizate. Până la apariția Farmacopeei în Țările Române se lucra oficial pe baza „Österreichische Provinzial Pharmakopee” (1787), practica prescrierii medicamentelor fiind diversificată, iar medicamentele importate sau produse din materii prime de import.
În acest context, doctorul Carol Davila, care a organizat, la acea vreme, sistemul medical românesc, a inițiat, împreună cu membrii Consiliului Medical Superior, realizarea acestui important codice. Comitetul de elaborare a Farmacopeei Române, condus de farmacistul Constantin C. Hepites (cunoscut brăilenilor), era format din 12 medici și 6 farmaciști. Aceștia lucrează timp de trei ani (1859-1862) pentru realizarea acestui tratat care să unifice practica farmaceutică. Potrivit muzeografilor Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, noua lucrare a schimbat fundamental farmacia acelor vremuri pentru că, din acel moment, se pune accent pe normele de preparare și control, pe modalitatea de procurare a medicamentelor.
Farmacopeea Română de la 1862 are trei părți, cu un total de 788 de pagini scrise bilingv, în latină și română. Prima parte, „Materia Pharmaceutica”, se referă la 301 monografii despre preparatele vegetale, anorganice, organice sau de origine animală. Partea a doua, „Preparata Pharmaceutica”, tratează ingredientele, preparatele și formulele farmaceutice. În fine, cea de-a treia parte, „Reagentia et tabulae variae”, descrie reactivii și diferitele tabele despre antidoturi, despre medicamente ce trebuiesc ținute separat sau închise și despre medicamente sensibile la lumină.
O astfel de lucrare se află în posesia distinsului farmacist brăilean Ion Bobaru, de la Farmacia „Faltis”, care mai prepară încă leacuri inspirându-se din prețioasa Farmacopee Română. Cartea a fost achiziționată de farmacistul brăilean cu circa 40 de ani în urmă, plătind pentru ea „echivalentul unei Dacii”, cum s-a exprimat domnia sa. Nu este de mirare că monumentala lucrare, la care a trudit și doctorul Hepites, a fost desemnată acum drept „Exponatul lunii”.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
