Cultură
Exponatul lunii decembrie la muzeu: presa scrisă din anii ’90
• este vorba de colecția privată a ziarelor „Baricada” și „România liberă”, expusă de un colectiv alcătuit din dr. Niculina Dinu, muzeograf, Adelina Daniela Puia, conservator și Cătălina Mârza, muzeograf la Secția Istorie Modernă și Contemporană
Presa din anii ’90 (colecție privată) a fost desemnată, zilele acestea, Exponatul lunii la Muzeul Brăilei „Carol I”.
„Odată cu căderea regimului comunist, speranța în mai bine și entuziasmul au caracterizat starea de spirit a românilor, trăiri oglindite și în presa vremii, ținând cont că libertatea presei, corelată cu libertatea de exprimare, drepturi fundamentale al omului recunoscute și protejate prin lege în majoritatea statelor moderne, au fost îngrădite înainte de 1989”, precizează Cătălina Mârza, muzeograf în cadrul Secției Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”.
Din colectivul care s-a ocupat de amenajarea expoziției au mai făcut parte dr. Niculina Dinu, muzeograf, și Adelina Daniela Puia, conservator.
Potrivit sursei citate, ziarele din noua democrație (cea veche purtând denumirea de „democrație populară”) fie și-au schimbat titulatura, apelându-se la denumiri cu tradiție pre-comunistă („Scânteia” a devenit „Adevărul”, după ce, pentru o zi, a apărut ca „Scânteia poporului”; „Scânteia tineretului” s-a redenumit „Tineretul liber”; „Informația” a devenit „Libertatea”), fie și-au păstrat denumirea (de exemplu, „România liberă”). Au apărut multe ziare noi, unele cotidiene, altele săptămânale, precum „Baricada”, „Expres”, „Expres Magazin”, „Oblio”, „Zig‐Zag”, „22”, „Cotidianul”, „Curierul național”, „Dimineața”, „Cuvântul”. Presa de partid s-a îmbogățit cu titluri precum „Dreptatea”, „Viitorul Românesc”, „Azi”.
„Dacă după evenimentele din 1989, numărul cititorilor de presă scrisă era mare, Adevărul și România Liberă având tiraje „uriașe”, care depășeau un milion de exemplare zilnic, presa scrisă fiind un puternic modelator al opiniei publice, treptat, după 34 de ani, românii preferă să citească presa online. Ziarele expuse, „Baricada” și „România liberă”, surprind o selecție de articole apărute în anul 1990, în care sunt relevate momentele tragice prin care poporul român a trecut pentru a-și câștiga „văzduhul liber de mâine”, a mai precizat Cătălina Mârza.
Ziarul „Baricada”, săptămânal independent de opinie și cultură, cu deviza „recunoștință veșnică tineretului român”, a văzut lumina tiparului la 17 ianuarie 1990. Eduard Victor Gugui, jurnalist, scriitor, politician, a fost inițiatorul acestei prime publicații independente de după evenimentele din 1989. Printre principalele teme, pentru care au curs râuri de cerneală, s-a aflat întrebarea legitimă „Cine-a tras în noi după 22?”, care nu are nici acum un răspuns pertinent. De asemenea, sloganul „Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!”, aflat pe prima pagină a ziarului, sugerează unitatea de care au dat dovadă miile de timișoreni care au ieșit în stradă în decembrie 1989, cărora li s-au alăturat arădeni, lugojeni și locuitori din alte localități timișene, suflu care a cuprins, treptat, întreaga țară, precizează muzeograful brăilean în prezentarea expoziției.
„România Liberă”- cotidian politic, cu foileton literar, fondat la București în anul 1877, a devenit în 1915 „ziar pentru apărarea intereselor naționale”. Din 23 decembrie 1989, „România Liberă” redevine publicația de dinaintea instalării comunismului. Se intitulează „ziar independent de opinie, informație și reportaj”, iar articolele din primul an de după căderea comunismului reflectă însăși vocea poporului român. Paul Goma își manifesta în scris nemulțumirea față de situația din țară, considerând că noi, în comparație cu statele vecine, nu avem „doar de recuperat, ci de luat de la început”. Asociația „15 noiembrie” pleda pentru deschiderea procesului comunismului, instituia „Tribunalul Moral”, în fața căruia să fie chemați cei vinovați de crimele din decembrie 1989, pledând în același timp pentru reînvierea tradițiilor creștine și a valorilor spiritual-umane.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
