Administrație
Ex-ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, vrea să salveze clădirile din Brăila
* fost ministru al Culturii în Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș, senatorul USR Vlad Alexandrescu a vizitat, recent, Brăila * acesta s-a arătat fascinat de patrimoniul cultural al orașului nostru, de speciile de arbori seculari de aici, dar și îngrijorat de starea precară a unora dintre clădirile monument istoric * Alexandrescu a vorbit cu această ocazie despre propunerea sa legislativă privind deschiderea posibilității administrațiilor de a investi alături de proprietarii privați în reabilitarea clădirilor aflate pe lista celor de patrimoniu, ca o măsură venită în beneficiul comunității
Senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii în Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș, și-a prezentat recent planurile de a salva de la năruire clădirile istorice din România și a vorbit despre frumusețea orașului Brăila. Acesta a vizitat orașul nostru cu ocazia Comitetului Politic al USR și s-a declarat fascinat de comoara arhitecturală de aici, de multitudinea de specii de arbori seculari, precum și de potențialul Brăilei de a se transforma într-un hub cultural, deschis către cultura vie. Contactat de redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei” la scurt timp după această vizită, Alexandrescu a ținut să tragă un semnal de alarmă privind salvarea patrimoniului cultural din Brăila și România în general.
„M-a impresionat foarte mult orașul dumneavoastră. Este
deosebit. Este un oraș care s-a dezvoltat, în bună parte, înainte de domnia lui Carol I în România. În perioada în care Brăila era porto franco, scutit de impozit. Deci imediat după 1834 până prin 1870 și ceva. Ei bine, se vede lucrul ăsta! Este o arhitectură și un urbanism care precede cumva perioada Carol I, pe care noi o cunoaștem bine în București, de pildă. Însă această caracteristică arhitecturală și urbanistică pe care o are Brăila face din acest oraș un loc unic, aș zice, deosebit în peisajul românesc. Ce m-a impresionat? Bineînțeles, clădirile. Dintre care, câteva am văzut că au putut fi restaurate foarte frumos: Casa «Popeea», Muzeul «Nicăpetre», Casa «Goangă», Teatrul «Maria Filotti». Și ar mai fi câteva. Sunt lucruri care dovedesc bune practici în domeniu și dovedesc o preocupare de a accesa fonduri, de a face într-adevăr ceva util cu ele”, a declarat Alexandrescu.
Acesta a insistat chiar să ne trimită câteva fotografii pe care le-a făcut personal în acel weekend în care a vizitat Brăila, tocmai pentru a surprinde frumusețea unor clădiri restaurate și pentru a trage un semnal de alarmă legat de cele care se află într-o stare precară.
„Pe de altă parte, sunt clădiri care se află într-un stadiu jalnic. Și aici aș menționa fostul Hotel «Bristol», situat pe strada Regală, care este cunoscut sub numele de Hotel «Pescăruș», unde cresc copaci pe acoperiș, iar ferestrele sunt complet sparte. Deși acoperișul este franțuzesc, cum era pe vremuri când arhitectura franțuzească era încă în trend. De asemenea, mi-au atras atenția alte câteva clădiri așezate tot pe Strada Regală, care acum se numește Mihai Eminescu, și care sunt de o valoare inestimabilă, dar care sunt, din păcate, încă într-un stadiu de colaps. Nici măcar precolaps, ci colaps. E mare păcat! Vă spun: ce aveți acolo la Brăila în domeniul patrimoniului sunt lucruri pe care nu le regăsim în alte părți din țară! Nici măcar în București. (…) Aș mai spune două lucruri și despre patrimoniul postindustrial. Am trecut pe lângă fosta fabrică de cărămidă situată pe cheiul înalt al Dunării. Se mai vede încă un coș alături. Este închisă, degradată. Pe fațadă mai este încă o parte din lozinca de pe vremea comunismului, unde scria «Ceaușescu și Poporul!». Cuvântul Ceaușescu a fost smuls probabil la Revoluție, dar au rămas cuvintele «și Poporul». Mi se pare foarte grăitor lucrul ăsta. Gândiți-vă, totuși, ce extraordinar spațiu cultural ar fi. Un hub cultural, unde s-ar putea petrece tot felul de activități de industrie culturală și creativă. De cultură vie. Sunt lucruri care s-ar putea face în acest spațiu postindustrial. Mai ales că e o clădire foarte solidă! Pe mai multe etaje, cinci dacă nu mă înșel, și are o structură de rezistență care pare extrem de solidă”, a mai adăugat sursa citată.
Alexandrescu a povestit și că a vizitat cu acea ocazie mai multe instituții de cultură din Brăila, printre care Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul „Nicăpetre”, casa memorială „Panait Istrati”, cu precizarea că deși toate aceste locuri au fost reabilitate și arată foarte bine, nu sunt suficient de deschise culturii vii. Acesta a precizat că expozițiile de aici sunt binevenite, însă insuficiente, deoarece nu conferă o deschidere cât mai largă spre expresia artistică din acest moment, spre creatorii actuali.
„Cred că aici ar trebui să ne gândim la o revitalizare culturală a orașului. Nu numai prin funcția lui muzeală, așa cum se face acum. Și nu contest. Sunt expuneri muzeale interesante. Dar printr-o agregare mai activă, mai adâncă a culturii vii. A creatorilor de cultură vie. Fie scriitori, fie oameni de teatru, fie pictori, fie muzicieni. Am simțit că există un potențial de a activa mai substanțial această cultură vie în Brăila. Încă o dată vă spun că Brăila mi se pare un oraș deosebit și care cu adevărat merită să fie pus în valoare”, a adăugat senatorul USR.
Alexandrescu a făcut și un apel public pentru brăileni în sensul de a-și proteja copacii din oraș, făcând o comparație cu Bucureștiul unde autoritățile au efectuat toaletări extrem de agresive care au condus chiar la moartea unor arbori seculari.
Soluția USR-iștilor pentru salvarea clădirilor de patrimoniu
Vlad Alexandrescu a amintit de un proiect legislativ pe care l-a inițiat, prin care se încearcă deschiderea posibilității administrațiilor de a investi, alături de proprietari privați sau entități private, pentru reabilitarea clădirilor istorice. Fostul ministru al Culturii a dorit să puncteze că este nevoie de o asemenea lege în România, deoarece foarte multe clădiri de patrimoniu, importante pentru identitatea orașului au proprietari privați, care de multe ori nu au fondurile necesare pentru a le reabilita după regulile stricte impuse de Carta de la Veneția.
„Eu am o soluție. Am depus o inițiativă legislativă în Parlament, care a fost adoptată la Senat și acum se află la Comisie în Camera Deputaților, cameră decizională. Și care autorizează statul atât prin organismele centrale, adică muzeu public, cât și prin primării sau consilii județene, de a finanța clădiri declarate monument istoric, aflate în proprietatea unor persoane sau entități private. Dar în anumite condiții. Pentru că această propunere legislativă pleacă de la ideea că patrimoniul arhitectural, patrimoniul cultural al României nu este doar a proprietarului juridic, de drept. Într-un anumit fel, prin forma lui exterioară, prin nevoia care se leagă de acea clădire, este și în beneficiul întregii comunități. Este proprietatea unui individ sau a unei entități, dar existența sa se desfășoară și în beneficiul unei întregi comunități. Și asta justifică, de fapt, ceea ce dorim să aducem prin această propunere legislativă. O subvenție pentru cazuri de utilitate publică. Propunerea legislativă precizează în ce limite și cu ce condiții se poate face această alocare din banii statului în ultimă instanță, către entități private, pentru salvarea unor clădiri aflate în lista patrimoniului cultural național. Dacă această lege ar fi adoptată, ar crea mecanismul care nu există acum, prin care statul poate interveni, alături de proprietar, într-un anumit procent, pentru lucrări de reabilitare, consolidare și punere în valoare a unor monumente istorice”, a declarat Alexandrescu.
Senatorul a atras atenția că mulți proprietari preferă să lase clădirile să se prăbușească pentru a valorifica terenul de dedesubt, însă statul are obligația de a conserva patrimoniul național.
„Așa cum ai grijă de Voroneț, așa cum ai grijă de Curtea de Argeș, așa trebuie să ai grijă și de clădirile din Brăila, construite imediat după 1830, unele dintre ele în urbanismul generos care a fost desenat și autorizat de generalul Kiseleff, care a dat acest urbanism semicircular, care e construit în Brăila în afara zidului vechii cetăți, după modelul orașului Odessa. E foarte frumos. Și de aici și expresia: a nimerit orbul în Brăila. În sensul că într-un oraș atât de geometric precum este Brăila, chiar și un orb, sau o persoană care nu vede bine, se poate descurca”, a conchis sursa citată.
Reamintim că, în cadrul Consiliului Local Municipal Brăila a fost aprobat un proiect de hotărâre prin care se încearcă salvarea Centrului Istoric al orașului. Este vorba despre scutiri de taxe și impozite pentru cei care decid să repare fațadele clădirilor și supraimpozitarea cu 500% a celor care nu fac acest lucru, în special în cazul celor unde clădirea prezintă risc de prăbușire.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
