Evocarea Unirii Principatelor Române va avea loc la Monumentul Domnitorului Cuza

• sâmbătă, 24 ianuarie, de la ora 9:00, Instituția Prefectului – Județul Brăila, în colaborare cu Garnizoana Brăila și Primăria Municipiului Brăila, va organiza o serie de manifestări pe platoul din fața Monumentului Domnitorului Alexandru Ioan Cuza • înainte de Unirea de la 1859, viitorul domnitor – ce fusese capturat pentru a fi dat pe mâna turcilor, peste Dunăre, la Măcin – a fost salvat de brăileni şi adăpostit la Consulatul englez din Brăila

Cu ocazia împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), Instituția Prefectului – Județul Brăila, în colaborare cu Garnizoana Brăila și Primăria Municipiului Brăila, va organiza, sâmbătă, 24 ianuarie 2026, o serie de manifestări pe platoul din fața Monumentului Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (vis-a-vis de Palatul Justiției), începând cu ora 9:00, după următorul program:

– Întâlnirea oficialităților civile și militare;

– Ceremonialul militar (Semnalul trompetului, marșul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelului de Luptă și trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, intonarea Imnului Național al României);

– Serviciul religios, oficiat de un sobor de preoți în frunte cu protoiereul de Brăila;

– Evocarea Momentului „24 Ianuarie 1859” de către Iulian Timofei, Prefectul Județului Brăila;

– Program artistic susținut de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila, condusă de cpt. Raul-Ionuț Badale;

– Depunerea de jerbe de flori la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza de către Primăria Municipiului Brăila, Consiliul Județean Brăila, Instituția Prefectului – Județul Brăila, Garnizoana Brăila (unități/instituții/structuri aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale), asociații și reprezentanți ai formațiunilor politice brăilene;

– Defilarea Gărzii de Onoare;

– Hora Unirii interpretată de Muzica Militară a Garnizoanei Brăila.

Reamintim că, la mijlocul secolului al XIX-lea, Brăila a fost alături de celelalte orașe din Țara Românească și Moldova în susținerea și celebrarea Unirii, dar și a colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române. După cum se știe, înainte de Unirea de la 1859, Cuza a fost salvat de brăileni. Colonelul de atunci Alexandru Ioan Cuza, fost pârcălab de Covurlui, a fost capturat spre a fi predat turcilor peste Dunăre, la Măcin. A fost, însă, salvat de brăileni, la intervenția promptă a doamnei Elena Cuza, şi adăpostit la Consulatul englez din Brăila. Viitorul domnitor a fost rănit la un picior, purtând toată viața semnele acelui nefericit incident. Nu i-a uitat, însă, niciodată, pe brăileni. În anul 1863, Alexandru Ioan Cuza a încuviinţat, printre altele – la solicitarea Comunităţii Greceşti din Brăila – alocarea terenului pentru construirea celei mai mari biserici grecești din afara graniţelor Eladei, cu hramurile „Buna Vestire” și „Izvorul Tămăduirii”.