Politică
Este vorba despre parlamentarii brăileni. PSD plus PNL plus AUR au votat Legea Integrității
* votul final a avut loc în data de 5 august, Senatul fiind cameră decizională pentru noua Lege a Integrității, care reformează regimul declarațiilor de avere și al incompatibilităților * mai precis, PSD a dorit ca demnitarii să își piardă mandatele în cazul în care se află în conflict de interese, iar AUR a susținut introducerea obligativității ca soții și partenerii de viață ai demnitarilor să își declare averile * atât senatorul PSD Brăila Sorin Moise, cât și liberalul Silviu Dorin Petrea (ex-SOS, ex-Pace Întâi România) au declarat că au votat ”pentru” această lege, în primul rând pentru că era un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) * în Senat toți liberalii au votat pentru, dar și majoritatea useriștilor
Senatorul PSD Brăila Sorin Moise precum și senatorul PNL Brăila Silviu Dorin Petrea (ex-SOS România, ex-Pace Întâi România) au votat noua Lege a Integrității. Mai precis, aceasta a ajuns la votul final în data de 5 august, Senatul României fiind Cameră decizională.
Așa cum a relatat presa centrală, noua Lege a Integrității (jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR) reformează regimul declarațiilor de avere și al incompatibilităților. Concret, obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese se extinde și asupra partenerilor de viață/persoanelor care conviețuiesc cu demnitarii.
Este vorba despre relații de concubinaj (cazul președintelui Nicușor Dan) și nu despre ”amantlâcuri”. De asemenea, propune sancțiuni imediate pentru persoanele găsite în conflict de interese sau incompatibilitate, care riscă încetarea de drept a funcției sau a mandatului la scurt timp de la aplicarea/constatarea oficială.
Aceste două amendamente au fost susținute de PSD și AUR și au generat dispute aprinse și acuzații de neconstituționalitate din partea PNL și USR, fiind contestate pe axa retroactivității și a modului de definire a relațiilor personale. Totuși, Legea a trecut de votul final din Parlament cu votul majorității senatorilor din USR și a tuturor din PNL, fiind trimisă spre promulgare. Între timp s-a înregistrat și o contestație din partea unor useriști la Curtea Constituțională.
La momentul votului au fost 121 de senatori prezenți, dintre care 104 de senatori au votat pentru, 8 senatori au votat contra, 7 s-au abținut și 2 nu au votat. Analiza votului pe partide este și mai interesantă:
- PSD: Toți cei 34 de senatori au votat pentru lege;
- AUR: 25 de senatori au votat pentru, 1 senator a votat contra, 1 senator nu a votat;
- PNL: Toți cei 22 de senatori liberali au votat pentru;
- USR: 11 senatori au votat pentru, 6 senatori au votat contra;
- PIR: 2 senatori au votat pentru, 4 s-au abținut;
- UDMR: 4 senatori au votat pentru, 2 s-au abținut, 1 nu a votat;
- Neafiliați: 6 senatori au votat pentru, 1 a votat contra, 1 s-a abținut;
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura cu cei doi senatori brăileni, pentru a vedea cum au votat aceștia noua Lege a Integrității și de ce au ales să voteze în felul în care au făcut-o. Atât Moise (PSD) cât și Petrea (PNL) ne-au precizat că au votat ”pentru”, iar informațiile de pe site-ul Senatului confirmă acest lucru. Ambii au subliniat că era important să treacă această lege, fiind vorba despre un jalon în PNRR.
Jalon PNRR, prioritate
Senatorul PSD Brăila Sorin Moise a explicat că a votat legea din două motive: primul este legat de faptul că legea era un jalon pentru finanțarea prin PNRR, iar al doilea ține de amendamentul propus de social-democrați pentru a clarifica problema incompatibilităților.
”Da, am votat «pentru». Discuțiile la nivelul partidului, după ce au integrat amendamentele cerute de Partidul Social-Democrat, au fost să-l votăm. Ținând cont că erau și jaloane în PNRR și România urmează să încaseze niște sume importante de bani… Dar mai mult decât atât, am vrut să aducem niște clarificări la această lege, clarificări introduse prin amendamente, care și ele au fost votate”, a declarat Moise.
Pe noua lege, funcționarii publici și aleșii locali găsiți în conflict de interese sau incompatibilitate își vor pierde automat funcția sau mandatul. PNL și USR au susținut că amendamentul ar fi fost introdus cu dedicație pentru a-l elimina din funcție pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, declarat în conflict de interese prin hotărâre judecătorească.
Astfel, lideri ai PNL și USR au reclamat că forma textului forțează o aplicare retroactivă ilegală a sancțiunilor administrative. Moise a precizat că nu este vorba doar despre cazul lui Fritz, ci despre toți aleșii aflați în astfel de situații.
”Au fost două amendamente votate. Aici a fost înțelegerea cu AUR, noi am votat și amendamentul lor, ei au votat, la rândul lor, amendamentul nostru. Al nostru era cel cu suspendarea imediată pe speța lui Fritz. Bineînțeles, nu e vorba numai de el, e vorba de toți primarii. În momentul în care vine o decizie, trebuie să fie pusă în aplicare. În caz contrar, o să fie considerat abuz în serviciu la prefect dacă nu pune în aplicare. Dar este firesc! Degeaba o mai pui în aplicare când își termină mandatul. Stai așa! Dacă nu mai prinde niciun mandat, ce faci? Nu-i corect! Se consideră cumva că fapta comisă în mandatul respectiv, trebuie sancționată în mandatul respectiv. Iar amendamentul AUR-ului spune, ați văzut, nu îl știu pe de rost, dar că și partenerii de viață asimilați soților și soțiilor trebuie să depună declarații de avere”, a afirmat Moise, punctând totuși că în opinia sa amendamentul AUR este destul de greu de pus în aplicare.
Întrebat dacă se așteaptă ca legea să fie contestată, acesta a răspuns afirmativ.
În ceea ce-l privește pe proaspătul liberal Silviu Dorin Petrea, și acesta a punctat că jalonul PNRR a fost partea cea mai importantă în decizia sa de a vota legea.
”Eu am votat «pentru». Și am votat, în primul rând, pentru că era un jalon pe PNRR și era important să trecem mai departe. Din câte îmi aduc aminte este vorba despre 770 de milioane de euro de care România are nevoie. Considerăm că toți banii pe care putem să îi atragem în perioada asta în buget, sunt un element vital pentru viitorul țării. Cam asta ar fi în mare. Referitor strict la deciziile pe care Justiția le-a dat și care trebuiau puse în practică de către prefect însă lipsea un factor prin care să obligăm Prefectura să ia decizia în cele 30 de zile, conform legii, consider că e o pistă care trebuia de multă vreme să fie reglată. Faptul că s-a discutat foarte mult de retroactivitatea legii, eu cred că lucrurile trebuiau puse cumva la punct. Adică, mai exact, dacă avem o decizie definitivă a instanței, nu avem voie să comentăm la ea.
Ăsta e primul aspect. Al doilea aspect: Dacă avem o decizie de incompatibilitate, nici un cetățean al României, indiferent cum se numește, nu trebuie să fie mai presus de lege. Și mai mult, al doilea lucru important, prefecții, deși sunt reprezentanții guvernului în teritoriu, nu trebuie să ia discreționar decizii în ceea ce îi privește pe aleșii locali sau centrali care au o hotărâre judecătorească definitivă. Toată lumea trebuie să fie la același nivel”, a declarat Petrea.
Andra Constantinescu: «Transparență doar în discursuri? Nu și de acum înainte»
Și deputatul Andra Claudia Constantinescu (AUR) a postat pe rețelele de socializare un mesaj pe acest subiect, precizând că i se pare suspect că mulți dintre parlamentarii PNL și cei ai USR nu au fost de acord cu amendamentul AUR legat de transparentizarea declarațiilor de avere.
”Transparență doar în discursuri? Nu și de acum înainte. Averile ascunse pe numele soției sau al partenerului de viață nu mai scapă. De acum, bunurile acestora vor trebui incluse în declarațiile de avere ale demnitarilor”, a scris Andra Constantinescu, alături de un videoclip în care a dezbătut pe scurt subiectul.
”Demnitarii nu își mai pot ascunde averile prin intermediul soțiilor sau partenerilor de viață. Da, ați citit bine. Trucul «pun pe numele soției, partenerei de viață», nu mai ține! Acest lucru se întâmplă datorită amendamentului pe care AUR l-a depus în plenul Parlamentului, la votul privind legea Integrității, legea ANI. Bineînțeles, PNL și USR nu au fost de acord. Ne întrebăm și noi de ce s-au supărat atât de tare și de ce nu își doresc transparență. Noi ne dorim transparență reală și vrem să combatem corupția de la rădăcină, nu doar declarativ, ca alții”, a mai adăugat deputatul de Brăila.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
Politică
De ce a depus mărturie deputatul Alexandru Popa în dosarul ”Bogos”
• pentru că și președintele PNL Brăila îi pusese gând rău lui Alexandru Bociu, dar nu a reușit nici el și nici mulți alții să-l schimbe pe actualul șef al ANSVSA • opinia de ”expert” a lui Popa s-a referit la incapacitatea lui Bociu de a gestiona pesta micilor rumegătoare • de altfel, aceeași opinie are și acum • cert este că Bociu este bine mersi pe post, indiferent câte încercări s-au făcut pentru schimbarea lui • rechizitoriul DNA Iași arată câte manevre se fac și ce pretenții au unii politicieni de la persoanele susținute în funcții publice
Celebrul dosar ”Bogos” în care audierile au ajuns până la Ilie Bolojan a ajuns în instanță. În comunicatul oficial din 21 octombrie 2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – serviciul teritorial Iași au dispus trimiterea în judecată a inculpaților:
– Mihai BARBU, la data faptei președinte PNL Vaslui pentru comiterea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Cristina TRĂILĂ, la data faptei secretar general adjunct al Guvernului României, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite
– Fănel Bogos, pentru comiterea infracțiunii de instigare la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Miza acestor presupuse infracțiuni ar fi fost acordarea de despăgubiri în valoare de 3 milioane euro pentru firma Vanbet, producătorul vasluian de ouă și produse din carne de pasăre, al cărei proprietar este Fănel Bogos. Iată ce spun procurorii:
„În perioada, februarie 2025 – noiembrie 2025, în calitate de administrator statutar și acționar al Vanbet, nemulțumit de sancțiunile și măsurile aplicate societății de către DSVSA Vaslui și de refuzul directorului executiv Ponea Mihai de a aproba dosarul de despăgubire de aproximativ 3.000.000 euro, inculpatul Bogos Fănel a hotărât să acționeze pentru înlăturarea din funcție a directorului executiv al DSVSA Vaslui, și, în acest scop, la data de 13.02.2025, s-a întâlnit cu Barbu Mihai și i-a solicitat să își folosească influența și autoritatea conferite de funcția de conducere deținută în cadrul partidului pentru a interveni pe lângă președintele ANSVSA, Bociu Alexandru, în vederea demiterii lui Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui, după care, a sprijinit activitatea inculpatului și a pus la dispoziția acestuia, în calitate de președinte al PNL Vaslui, pentru evenimentul organizat de acesta la pensiunea EcoTim (3–5.10.2025), o cantitate însemnată de produse alimentare provenite de la ferma sa din comuna Banca”. Adică vreo 80 de pulpe de pui, 20 de cartoane de ouă, câteva kilograme de brânză pentru vreo 36 de liberali care se adunau la ospăț la pensiunea EcoTim. Jalnic! În acest context, continuă procurorii, „la datele de 03.11.2025, respectiv 04.11.2025, inculpata Trăilă Cristina, în calitate de secretar general adjunct al Guvernului României, a înlesnit și a sprijinit demersurile inculpatului Barbu Mihai de folosire a influenței și autorității funcției de conducere deținute în cadrul PNL pentru a-l determina pe Bociu Alexandru, președintele ANSVSA, să dispună demiterea lui Ponea Mihai din funcția de director al DSVSA Vaslui, prin aceea că i-a precizat președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru, că nu mai beneficiază de sprijin politic, deoarece acesta nu i-a acordat sprijin și protecție în activitatea profesională operatorului economic Bogos Fănel”. Cu alte cuvinte, noi te-am pus să ai grijă de ai noștri, altfel ”îți retragem sprijinul”.
Demn de menționat este că Trăila Cristina, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a candidat pe prima poziție la Senat din partea PNL Vaslui, alături de Mihai Barbu care a candidat de pe poziția a doua la Camera Deputaților, dar niciunul nu a fost ales. Așadar, interesul pentru un om de afaceri din Vaslui de calibrul lui Bogos Fănel este de înțeles. Culmea, Bogos și Ponea, directorul DSVSA Vaslui sunt cumetri dar cumetria s-a transformat într-o mare dușmănie.
Cert este că potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA Iași încercările de demitere a incomozilor de la șefia DSVSA Vaslui/ ANSVSA București au atins cote inimaginabile pentru cine nu știe ci doar bănuiește după ce criterii se fac numirile și demiterile din funcție în partide, în cazul de față PNL.
Prima încercare de mazilire a lui Bociu ar fi venit de la PNL Brăila, în mandatul lui Predoiu
Din rechizitoriu: „Între timp, în luna mai 2025, în perioada în care Cătălin Predoiu, președintele PNL, avea calitatea de premier interimar iar inculpata Trăilă Cristina ocupa funcția de Secretar General al Guvernului, aceasta a efectuat demersuri pentru schimbarea din funcție a președintelui ANSVSA, Bociu Alexandru Nicolae. Inculpata Trăilă Cristina a susținut faptul că martorul Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, i-a solicitat înlocuirea lui Bociu Alexandru Nicolae cu un alt medic veterinar, invocând faptul că Bociu Alexandru Nicolae a fost susținut la conducerea ANSVSA de organizația PNL Brăila, care, între timp, i-a retras sprijinul pe motiv că își desfășoară activitatea în mod defectuos.
În aceste condiții, în urma întâlnirii pe care a avut-o cu martorul Alexandru Popa, inculpata Trăilă Cristina a avut discuții cu premierul interimar Cătălin Predoiu, președintele PNL, în urma cărora s-a conturat ideea de a redacta actele în sensul schimbării din funcție a martorului Bociu Alexandru Nicolae, lucru care nu s-a mai întâmplat după numirea lui Radu Oprea în funcția de Secretar General al Guvernului”.
De fapt, poziția de președinte al ANSVSA fusese asumată de PNL Botoșani
Audiat și el, Alexandru Popa, șeful PNL Brăila, a menționat că i-a spus lui Trăilă că-l considera pe Bociu „depășit de situație” în pesta micilor rumegătoare. Dar că nu poate preciza că i-a zis să-l schimbe din funcție.
Dar Popa de la Brăila l-ar fi sunat și pe Iftime de la Botoșani cu același subiect, susțin procurorii DNA: „În opinia martorului Iftime Valeriu, președintele PNL Brăila Alexandru Popa avea un conflict personal cu președintele ANSVSA întrucât este agricultor și a interacționat cu acesta în virtutatea relațiilor de serviciu”. De ce l-a sunat Popa pe Iftime? Pentru că postul de șef al ANSVSA este al PNL Botoșani!
Bociu știa că îi vrea capul Brăila și Ilfovul lui Thuma
Așadar, pentru a-l demite pe președintele ANSVSA, ajunsă Secretar General al Guvernului, Cristina Trăilă s-ar fi folosit și de nemulțumirea mai multor șefi de filiale liberale, printre care și Alexandru Popa, tocmai de aceea l-a și chemat ca martor al apărării. ”Da, domnul Bociu e depășit de situație, susțin asta și astăzi”, ne-a declarat marți seară, Alexandru Popa.
„Faptul că au fost efectuate anumite demersuri pentru a-l schimba din funcție este confirmat și de martorul Bociu Alexandru Nicolae, care a arătat că, în perioada guvernării interimare a lui Cătălin Predoiu, s-a pus problema schimbării lui din funcția de președinte al ANSVSA, cel mai vocal fiind Alexandru Popa, președintele PNL Brăila, care beneficia de susținerea numitului Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov”, se arată în documentul citat.
S-a ajuns până la Bolojan. Degeaba!
„Faptul că întâlnirea organizată de inculpatul Barbu Mihai la data de 23.09.2025 nu a respectat obiectul prestabilit l-a făcut pe martorul Bolojan Ilie să manifeste anumite rezerve și să considere că, de fapt, aceasta a fost mai mult un fel de audiență în care Bogoș Fănel și-a prezentat nemulțumirile decât o discuție de tip politic în care inculpatul Barbu Mihai îl prezenta pe viitorul candidat la comuna Banca. În contextul celor expuse mai sus constatăm faptul că inculpatul Barbu Mihai și-a folosit funcția pe care o deține în cadrul PNL pentru a obține o întâlnire cu prim-ministrul României, invocând o potențială candidatură a inculpatului Bogoș Fănel la primăria Banca”, au menționat procurorii.
CELE MAI CITITE
