Politică
Este oficial: Florin Cîrligea și-a încheiat socotelile cu PNL
• omul de afaceri brăilean Florin Cîrligea a anunțat marți, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Brăila, că a luat decizia de a demisiona din funcția pe care o deține • contactat telefonic, acesta ne-a transmis că a demisionat și din PNL, însă nu a dorit să facă niciun alt comentariu suplimentar • președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a confirmat demisia lui Cîrligea, precizând doar că acesta nu se regăsea în planurile echipei liberale pentru 2024
Binecunoscutul om de afaceri brăilean Florin Cîrligea a demisionat atât din poziția de consilier județean, cât și din cea de membru al Partidului Național Liberal. Acesta a făcut anunțul privind încheierea activității sale de consilier, marți, în cadrul ședinței ordinare a CJ Brăila, la doar câteva minute după ce a dorit să ia cuvântul la rubrica ”Alte probleme”, pentru a face o propunere consilierilor în ideea inițierii unui demers la proxima întâlnire a plenului. Acesta a venit cu rugămintea ca instituția să încerce să ajute financiar Poliția județeană pentru a se dota și a putea combate fenomenul drogurilor.
”Domnule președinte, v-aș propune ca în ședința următoare să luați în considerare posibilitatea de a finanța Poliția brăileană. Dacă se poate, dacă este legal. Pentru că fenomenul drogurilor a luat amploare, inclusiv în Brăila. Nu ar fi rău dacă am putea ajuta la dotarea Poliției Județene cu astfel de aparate de testare”, a declarat Cîrligea în plen.
Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), i-a transmis că deși agreează foarte mult ideea propusă, încă nu poate fi pusă în aplicare deoarece legislația în vigoare nu permite.
”Încă nu s-a modificat legea. Singura instituție pe care putem să o ajutăm cu astfel de materiale este ISU. Ar mai fi și Comisariatul. (…) Dar eu sunt de acord cu investiții în Poliție, mai ales pentru siguranța noastră și a copiilor noștri”, a spus Chiriac.
Imediat după acest schimb de replici, Cîrligea a venit cu vestea privind încetarea activității sale: ”Vă anunț pe această cale că este ultima ședință la care particip. Începând de mâine (n.r. – 27 septembrie) îmi voi da demisia din calitatea de consilier județean”.
Interesant este că anunțul făcut de Cîrligea a venit în contextul în care consilierii liberali tocmai se contraseră în ședință cu conducerea instituției, timp de minute bune, pe tema unei finanțări bonus către echipa de handbal HC ”Dunărea” Brăila.
”Ați luat o decizie înțeleaptă. Ce pot să vă spun?! Succes!”, a replicat Chiriac după anunțul lui Cîrligea.
Alexandru Popa: «Domnul Cîrligea nu intra în construcția pentru 2024»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” după ce a făcut acest anunț, Florin Cîrligea ne-a informat că și-a dat demisia și din PNL, nu doar din Consiliul Județean. Întrebat dacă va continua să fie activ politic, dacă va merge către alt partid, acesta nu a dorit să declare nimic altceva.
”Da, mi-am dat demisia și din PNL. Nimic mai mult! Nu mai am nimic de declarat!”, a afirmat, scurt, Cîrligea.
La rândul său, președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, ne-a confirmat demisia lui Cîrligea din rândurile liberalilor. Nici parlamentarul nu a dorit să comenteze prea mult subiectul, dar a precizat doar că Florin Cîrligea a luat decizia de a demisiona, nu a fost demis și a adăugat că acesta nu făcea parte din echipa organizației pregătită pentru alegerile din 2024.
”Dumnealui și-a dat demisia din PNL. A fost decizia dumnealui și am luat act de ea. Ce pot să vă spun este că domnul Cîrligea nu intra în construcția și în socotelile pe care le-am făcut noi pentru 2024”, a afirmat Popa.
Reamintim că în luna ianuarie 2021 Biroul Politic Județean al PNL Brăila, pe vremea când filiala era condusă de Cătălin Boboc ca interimar, a votat demiterea lui Florin Cîrligea din organizație, pe motivul că susținuse candidatura fostului consilier local Adrian Tabarac (independent) la Alegerile Parlamentare din 2020 și nu lista liberalilor. Decizia urma să fie discutată și votată în cadrul unui Comitet Director Județean al partidului, iar Cîrligea spunea atunci că lucrurile erau departe de a fi ”bătute în cuie”. Ulterior episodul a rămas în aer. În iulie 2021 situația s-a schimbat în rândurile liberalilor, conducerea organizației a fost preluată de deputatul Alexandru Popa. Chiar și așa, deși nu în mod oficial, consilierii județeni liberali s-au împărțit cumva în două tabere în ședințele de plen, iar echipa în care Cîrligea s-a situat a decis în mai multe rânduri să voteze contrar strategiei stabilite la partid. De asemenea, în 2023, Cîrligea chiar a avut poziții total diferite de ceilalți membri ai PNL. Rămâne de văzut în ce direcție va continua afaceristul brăilean.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
