ADMINISTRAȚIE
E oficial: Brăila, oraşul cu cele mai puţine facilităţi de recreere
• un studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro plasează Brăila pe ultimul loc în ceea ce priveşte accesul la spaţii verzi, activităţI sportive şi culturale • pe primul loc în acest top se situează Oradea, urmată de Braşov şi Miercurea Ciuc • oraşul nostru stă prost şi la capitolul curăţenie, ocupând locul 39 pe ţară
Un nou sondaj realizat de platforma de imobiliare Storia.ro plasează Brăila la coada unui clasament naţional din punct de vedere al facilităţile de recreere. Conform studiului “Orase şi Cartiere din România”, în urma răspunsurilor date de brăileni, oraşul de la Dunăre stă cel mai prost la capitolul acces la spaţii verzi, activităţi sportive şi culturale. Nici nu este de mirare că Brăila se află în acest top dacă stăm să ne gândim că locuitorii oraşului au foarte puţine zone de agrement. Spre exemplu, nu există nici măcar un loc de picnic autorizat, pădurea Stejarul fiind închisă publicului.
Revenind pe plan naţional, pe primele locuri în acest top se situează Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc, acolo unde locuitorii au cele mai multe oportunităţi de petrecere a timpului liber. Clasamentul continuă cu oraşele Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Bucureşti, Deva, Târgu Mureş şi Drobeta Turnu Severin. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Zalău, Alexandria, Tulcea şi Satu Mare.
Capitala ocupă primele patru poziţii în top 20 cele mai avantajoase cartiere din România din punct de vedere al facilităţilor de recreere, zonele cele mai atractive fiind Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. La polul opus se situează cartierul Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântu Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi. Cartiere din oraşe precum Buzău, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul. Potrivit studiului, în top 20 cele mai neavantajoase cartiere din România din punct de vedere al oportunităţilor de petrecere a timpului liber, cartierul Obor din Brăila ocupă poziţia a opta.
“Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci, cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia” menţionează Sorin Bălan, reprezentantul Storia.ro şi OLX Imobiliare.
La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi respectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.
Brăila, la coada clasamentului şi la capitolul curăţenie
Un alt studiu realizat de platforma Storia.ro, în care s-a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc, plasează oraşul Brăila pe locul 39 din 41 de judeţe, doar Călăraşi şi Reşiţa fiind considerate mai “murdare”.
Sondajul arată că peste 3.000 de brăileni au desemnat cartierele Călăraşi 4, Bariera şi zona Călăraşi ca fiind cele mai curate din oraş. La polul opus, zonele cu cel mai scăzut grad al curăţeniei sunt Brăiliţa, Viziru 3 şi Chercea.
La nivel de ţară, Braşov, Oradea şi Sfântu Gheorghe sunt considerate cele mai curate oraşe din România, urmate de Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş, în timp ce Bucureştiul ocupă poziţia 23 în clasament. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi, Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.
“Curăţenia unui oraş este influenţată de mai mulţi factori, de la prezenţa sistemelor de colectare a deşeurilor, la proiecte de urbanism care să ofere locuitorilor mai multe posibilităţi de a avea şi păstra un oraş cât mai curat. Avem oraşe şi cartiere ce au fost taxate de către locuitorii lor din cauza lipsei containelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a numărului mare de gunoaie, PET-uri sau resturi menajere aruncate pe stradă. Această realitate cere ca, pe lângă responsabilitatea personală a fiecăruia dintre noi, atât dezvoltatorii, cât şi autorităţile locale să aloce o importanţă sporită subiectului şi să vină cu soluţii tehnice pentru oraşe şi cartiere cât mai salubre”, afirmă Sorin Bălan.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de circa 43.000 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.
Studiul “Oraşe şi cartiere din România”, realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, reprezintă un program amplu de cercetare care se va desfăşura pe tot parcursul anului 2017, românii putând acorda note oraşului şi cartierului în care locuiesc prin completarea unui chestionar. Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. Până în prezent, peste 230.000 de persoane au răspuns studiului lansat de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii au fost rugaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în topul final.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.
Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
CELE MAI CITITE
