Cultură
Dulcegăriile toamnei
• cartea cu reţete de prăjituri pentru sărbătoarea recoltei, cu poezii, desene şi cântece ale copiilor de la Grădiniţa Waldorf a fost lansată, joi, la Bibliotecă
Joi, 29 noiembrie 2018, la Biblioteca Judeţeană PANAIT ISTRATI din Brăila a avut loc o lansare de carte mai puţin obişnuită. Este vorba despre Dulcegăriile toamnei, o carte în care poezia şi cântecul se împletesc într-o poveste frumoasă cu desenele unor copii minunaţi, coordonaţi de Rodica Bocăniciu şi Cătălina Dudulea de la Asociaţia Waldorf Brăila. A fost o lansare de carte cu multe dulciuri, o şezătoare la care au participat copiii, dar şi părinţii care au contribuit la lansarea unor reţete de suflet, ca într-o adevărată familie. Ideea unei astfel de cărţi, care să cuprindă reţete dulci, poezie, muzică şi desen îi aparţine unei persoane cu experienţă, Rodica Bocăniciu, sprijinită de colega sa, Cătălina Dudulea. Ne-am gândit că 2019 este an centenar Waldorf, cel care ne-a dat această metodă sănătoasă, a ritmului, metodă pe care o folosim de 25 de ani la Brăila, la grădiniţă, dar pe care am folosit-o şi la şcoală. Şi, cum metoda rimului am luat-o din ritmul naturist, iar toamna e cea care ne oferă cele mai bogate surse şi resurse, mai ales pentru simţuri, am zis să alegem toamna. La Sărbătoarea recoltei, noi avem o cofetărie a toamnei, care adună de fiecare dată reţete ale familiei şi ne-am gândit că, dacă fiecare familie vine cu prăjitura casei, la care lucrează toţi membrii familiei, cu povestea ei, să adunăm aceste reţete de suflet într-o carte, ne-a declarat Rodica Bocăniciu. Potrivit sursei citate, gândită iniţial pentru anul centenar Waldorf, acesta este primul pas către o carte la care se vor adăuga alte file în anii viitori, o carte scrisă şi desenată din suflet şi lansată româneşte, în pragul Centenarului Marii Uniri. După cum ne-au mărturisit, prin sistemul Waldorf, cadrele didactice îşi doresc în primul rând copii sănătoşi, care să aibă încredere în ei, copii care să aibă curajul să pună întrebări şi să găsească răspunsuri, dar să se şi bucure de realizările lor. Ideea aceasta de a aduna toate reţetele de la Ziua Recoltei într-o mapă noi am avut-o de mai mult timp, dar, nu am avut curajul de a o pune în practică. Acum, ne dorim să se bucure cât mai mulţi copii, cât mai multe grădiniţe, pentru că au ieşit nişte lucrări minunate, a subliniat Cătălina Dudulea. În ajunul Centenarului Marii Uniri, copiii de la Grădiniţa Waldorf au sărbătorit româneşte, la o şezătoare cu muzică, desene şi…multe dulciuri. O adevărată familie, care şi-a adunat reţetele de prăjituri, bucuriile şi amintirile într-o mapă în care, an de an, vor adăuga alte file de poveste.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























