ADMINISTRAȚIE
Duios, sirenele de alarmă au sunat în Brăila!
• testarea celor mai noi şi moderne sisteme de alarmare existente în municipiu nu prea a trezit emoţii în rândul populaţiei • brăilenii s-au arătat indiferenţi la semnalele emise, în contextul în care s-a ştiut dinainte că este vorba doar de un exerciţiu • pe de altă parte, nici sunetele nu au fost la fel de puternice şi penetrante ca ale vechilor sirene electrice, care în prezent sunt pe cale de a fi scoase din uz
Sirenele de alarmă s-au făcut auzite, ieri, în câteva zone ale municipiului Brăila, conform scenariului anunţat încă de săptămâna trecută de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Nu au fost testate, însă, toate sistemele de alarmare existente în oraş, ci doar cele mai noi dintre acestea. Este vorba, practic, despre cele şase sirene electronice montate în ultimii ani de Primăria Brăila, în următoarele locuri: pe Palatul Administrativ, pe hotelul Traian, pe blocul turn de la intersecţia străzii Unirii cu Str. 1 Decembrie 1918, pe blocul turn de pe Calea Galaţi, pe blocul A1 din Bariera Călăraşilor şi pe blocul turn din intersecţia bulevardului Dorobanţilor cu Str. 1 Decembrie 1918. Toate aceste sisteme aparţin Primăriei Brăila, sunt întreţinute de Primărie şi sunt puse în funcţiune din centrul de comandă pentru situaţii de urgenţă al administraţiei locale, în baza avertismentelor primite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit Secretarului Primăriei Brăila, Ion Drăgan, cele şase sirene electronice au putere acustică între 600 şi 1.200 W. “Faţă de sistemele clasice, electrice, cele electronice prezintă două avantaje majore: sunt dotate cu acumulatori care le conferă o autonomie de 7 zile şi pot transmite şi mesaje vocale. Sirenele clasice sunt total dependente de reţeaua de alimentare cu energie electrică şi nu pot emite decât semnale acustice. La nivelul municipiului Brăila, avem în momentul de faţă şase sisteme de alarmare electronice, distribuite în zona centrală, şi 47 de sirene electrice, care acoperă inclusiv zonele periferice. În perspectivă, va trebui ca tot oraşul să fie acoperit de sisteme electronice. Se alocă în fiecare an bani de la buget pentru extinderea reţelei de sirene electronice pentru atingerea acestui obiectiv. În ceea ce priveşte sirenele electrice, durata lor de exploatare a depăşit deja 35 de ani, iar întreţinerea este tot mai costisitoare. Acestea sunt acţionate din centrul de comandă al Consiliului Judeţean, iar la exerciţiul de astăzi (ieri n.n.) nu au fost testate”, ne-a explicat secretarul Ion Drăgan.
Sistemele electronice testate ieri în municipiu nu prea i-au impresionat pe brăileni. Poate şi datorită faptului că, înainte de a fi puse în funcţiune, s-a emis un mesaj audio prin care populaţia a fost înştiinţată că este vorba doar despre un exerciţiu. Pe de altă parte, însă, nici semnalele acustice emise nu au fost prea puternice. În zona blocului turn de pe Bdul. Dorobanţilor spre Piaţa Mare, de exemplu, trecătorii care s-au nimerit în jurul orei 10.00, când au fost puse în funcţiune sirenele electronice, păreau total impasibili, continuându-şi drumul fără a da nicio atenţie sunetelor care, teoretic, ar fi trebuit să provoace o undă de emoţie în rândul populaţiei. Brăilenii mai în vârstă spun că semnalele acustice emise de sirenele noi sunt mult mai puţin penetrante decât cele pe care le dau vechile sirene electrice.
E posibil, totuşi, ca, după exerciţiul de ieri, sistemele electronice să mai fie reglate de specialişti. Potrivit Biroului de Presă a ISU Brăila, exerciţiul a urmărit două aspecte: gradul de audibilitate al sirenelor testate şi timpii de răspuns pentru angajaţii Primăriei a căror responsabilitate este să pună în funcţiune sirenele după ce primesc avertizarea emisă de ISU.
Ce trebuie ştiut despre sistemele de alarmare
După cum v-am mai informat, la nivelul judeţului Brăila, deci atât în muncipiu cât şi în oraşele Ianca, Făurei şi Însurăţei şi în restul comunelor, există peste 170 de mijloace de alarmare, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat. Responsabilitatea menţinerii în stare de operativitate a sistemului de înştiinţare-alarmare revine autorităţilor publice locale, iar reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă derulează periodic acţiuni de verificare în teren. Pe parcursul anului trecut, personalul specializat a verificat 60 mijloace de alarmare a populaţiei.
În 2016, ISU Brăila a organizat 20 exerciţii de alarmare la nivelul localităţilor, acţiuni derulate în colaborare cu comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi operatorii economici consideraţi sursă de risc.
“Rezilienţa comunităţii pentru a depăşi urmările unor dezastre este consolidată prin pregătirea permanentă a autorităţilor responsabile cu managementul tipului de risc, în colaborare cu populaţia civilă, pentru atingerea dezideratului comun de îmbunătăţire a capacităţii de reacţie a unui stat în faţa provocărilor”, se precizează într-un comunicat ISU.
Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia prin intermediul sirenelor electrice şi electronice au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.
De asemenea, sistemul de înştiinţare-alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor lucrări hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.
Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
CELE MAI CITITE
