Politică
Duel pe programul de relansare economică
* liderii coaliției de guvernare vor negocia susținerea Guvernului Bolojan pentru pachetul reformei administrației * ”în replică”, pachetul PSD vizează printre altele dezvoltarea producției industriale românești și reducerea importurilor precum și formarea profesională a tinerilor pentru a obține salarii bune în România
Guvernul Bolojan urmează să-și asume din nou răspunderea în Parlament de această dată pe pachetul privind așa-zisa reformă în administrație, ce cuprinde la fel ca și celelalte ”pachete”, în primul rând tăieri de salarii sau oameni dați afară. Liderii PSD au declarat că nu vor susține guvernul în Parlament dacă actualul pachet nu va veni și cu măsuri de relansare economică propuse de social-democrați încă din luna septembrie 2025. Vă prezentăm mai jos programul de măsuri cu care PSD va intra la negocieri în Coaliție, privind sprijinul pentru votarea următorului pachet de ”tăieri” al lui Bolojan. Măsurile sunt generoase, dar rămâne de văzut unde vor duce negocierile PSD-PNL-USR -UDMR.
Care-s avantajele, din punctul de vedere al PSD
Stimularea investițiilor și a investițiilor naționale fără a afecta bugetul de stat.
Multe dintre măsurile propuse în PACHETUL PSD vor aduce venituri suplimentare la buget, din taxele și impozitele aferente noilor afaceri și locuri de muncă înființate.
PACHETUL PSD pune accentul pe stimularea cercetării și inovării și pe adoptarea de noi tehnologii în sectoarele în care România are avantaje competitive.
PACHETUL PSD vizează:
– Dezvoltarea producției industriale românești și reducerea importurilor
– Modernizarea tehnologică a firmelor românești
– Stimularea economiei în regiunile mai slab dezvoltate din România
– Formarea profesională a tinerilor pentru a obține salarii bune în România
Stimularea investițiilor noi în sectoarele strategice, prin credite și scutiri de impozite
Susținerea investițiilor noi de minim 20 de milioane euro în industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, apărare, construcții metalice, fabricarea de utilaje și echipamente
– Credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit pe o durată de 5 ani
– Teren cu utilități la poartă concesionat pe 30 de ani
– Amortizare accelerata pentru echipamente și infrastructură tehnologică
– Garanții de stat pentru credite bancare
– Impact pozitiv la bugetul de stat!
Stimularea investițiilor de producție în zonele slab dezvoltate
Susținerea investițiilor de minim 5 milioane euro în activități de producție, în zonele slab dezvoltate economic
Credit fiscal: scutire de la plata impozitului pe profit până la 50% din valoarea investiției
Amortizare accelerată pentru echipamente și infrastructură tehnologică
Garanții de stat pentru credite bancare
Impact pozitiv la bugetul de stat!
Stimularea investițiilor în industria de prelucrare a resurselor minerale neenergetice
Susținerea investițiilor noi de peste 20 de milioane de euro în procesarea mineralelor critice neenergetice: grafit, aluminiu, cupru, magneziu, pământuri rare etc.
Credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit pe o durată de 5 ani, în funcție de stadiul procesării în țară;
Teren cu utilități la poartă concesionat pe 30 de ani;
Amortizare accelerată pentru echipamente și infrastructură tehnologică;
Garanții de stat pentru credite bancare;
Impact pozitiv la bugetul de stat!
Stimularea investițiilor în utilaje și tehnologii moderne
Susținerea companiilor pentru investițiile în utilaje moderne și în tehnologii digitale avansate, în industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, apărare, construcții metalice, fabricarea de utilaje și echipamente
Amortizare accelerată : firmele își deduc fiscal o sumă mai mare decât investiția realizată!
Stimularea investițiilor în cercetare-dezvoltare
Susținerea companiilor care investesc în cercetare-dezvoltare.
Credit fiscal cu scutirea de la plata impozitului pe profit până la
– 50% din valoarea investiției în centre de date și inteligență artificială
– 200% din cheltuielile realizate în maxim 5 ani pentru cercetare-dezvoltare
– Credite de cercetare + 30% din cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare-inovare
Debirocratizarea investițiilor – Ghișeul unic pentru investiții
Platformă digitală pentru eliberarea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare investițiilor.
Garanții de stat pentru creditele luate de IMM-uri în structura de 60% pentru investiții și 40% pentru capital de lucru.
10 miliarde euro pentru finanțarea și garantarea investițiilor :
– Garanții de stat acordate de Banca de Investiții și Dezvoltare ( BID ) pentru cofinanțarea proiectelor cu fonduri europene PNRR
– Garanții de stat pentru investițiile în IMM-uri
– Linii de credit pentru susținerea costurilor de capital
Sprijin pentru Agricultură
Relansarea Programului Rabla pentru tractoare și utilaje agricole
Finanțare din fonduri europene și Fondul pentru mediu
Stimularea investițiilor în industria alimentară
Susținerea dezvoltării industriei alimentare românești pentru reducerea importurilor de alimente.
– Credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit până la 50% din valoarea investiției ;
– Garanții de stat pentru credite bancare ;
– Teren și utilități pentru investiții noi de minim 3 milioane euro
Amortizare accelerată pentru echipamente și infrastructură tehnologică.
Măsuri pentru Sănătate
Fond național pentru inovare și producție farmaceutică românească
Susținerea investițiilor pentru modernizarea, extinderea sau construcția unităților de producție farmaceutică.
Finanțarea fondului: fonduri europene, ajutor de stat, contribuțiile companiilor din domeniu:
– Sprijin de stat pentru investiții
– Garanții de stat pentru credite
– Finanțarea pentru dezvoltarea de noi competențe în biotehnologie
– Credit fiscal pentru stimularea companiilor de top
Reforma achizițiilor din Sănătate: „Cumpără național și inteligent”
Stimularea producției autohtone și achizițiilor de medicamente românești
– Politici de achiziție bazate pe criterii care favorizează producția autohtonă
– Achiziții naționale pentru medicamente critice
– Plafonarea costurilor logistice la maxim 15% din prețul medicamentelor pentru unitățile sanitare cu consum ridicat.
Parc industrial farmaceutic național și Platformă de inovare biologică
Susținerea inovării biotehnologice în producția românească de medicamente
Înființarea unui parc industrial farmaceutic conectat la o platformă digitală care va conecta companiile farmaceutice, universitățile, institutele de cercetare, investitorii cu un Fond public-privat dedicat cercetării și dezvoltării.
Angajarea tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare – NEETs
Credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit a unei sume echivalente cu 30% din salariul brut pe 12 luni acordat fiecărui tânăr neîncadrat profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) angajat în companie.
Dacă tinerii neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEETs) angajați sunt încadrați într-un program de formare profesională de minim 80 de ore, creditul fiscal crește la 40% din salariul brut.
Programul „Formare pentru industria de vârf” pentru ucenici în domenii digitale și verzi
Sprijinirea companiilor pentru recalificarea forței de muncă și formarea tinerilor în domeniile digitale și verzi.
– Credit fiscal: scutirea de la plata impozitului pe profit respectiv de venit de 100% din cheltuielile privind programele certificate de formare profesională.
– Scutirea de la plata contribuției asiguratorii pentru muncă în cazul angajării ucenicilor.
HUB-uri regionale de formare profesională duală
Modernizarea, dotarea și extinderea celor 8 centre regionale ale ANOFM și construirea de internate pentru formarea profesională a tinerilor
– Tinerii între 16 și 35 de ani vor fi încadrați în programe de formare profesională, cu module teoretice și stagii practice, dezvoltate împreună cu mediul privat.
– Tinerii vor beneficia de cazare, masă, transport.
– Finanțare: exclusiv din fonduri europene nerambursabile.
Combaterea sărăciei energetice și sprijinirea consumatorilor vulnerabili
Reducerea numărului de gospodării și microîntreprinderi vulnerabile din punct de vedere energetic
– Compensarea costurilor cu energia și a investițiilor în independență energetică
– Finanțare din Fondul social pentru climă.
Creșterea capacității de stocare la prosumatori
Concentrarea Programului Casa Verde al AFM pe investiții în capacitățile de stocare a energiei electrice la prosumatori
– Echilibrarea sistemului electroenergetic național
– Creșterea disponibilului de energie electrică în sistem
– Reducerea prețului pe MW la energie
Optimizarea costurilor de achiziție a energiei pentru consumul tehnologic
Mecanism achizitor unic pentru 70% din energia necesară pentru consumul propriu tehnologic al operatorilor de transport și distribuție
– Achiziția unei cantități mari de energie în comun pentru consumul tehnologic al operatorilor de transport și distribuție de energie din România.
– Efect: diminuarea facturilor la energie electrică plătite de consumatorii finali.
CONSTRUCȚII
Fond locativ pentru locuințe sociale și pentru tineri
Acces facil la cumpărarea unei locuințe pentru tineri și relansarea sectorului de construcții
– Beneficiari : tineri până la vârsta de 35 ani, familii tinere cu copii și tineri dezavantajați;
– Finanțare : mecanisme de finanțare mixte – garanții de stat pentru credite bancare, credite preferențiale, facilități fiscale și împrumuturi internaționale de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Banca Europeană de Investiții.
Exemple privind impactul bugetar pozitiv al măsurilor PSD
Susținerea unei investiții noi în județul Giurgiu, de 60 milioane euro, cu 800 de locuri de muncă și o marjă de profit de 8%/an.
| Sprijinul acordat de stat + 17,6 mil. euro | Venituri încasate de stat în 5 ani + 32,78 mil. euro |
| – Credit fiscal 25% din investiție + 15 mil. euro – Scutire de impozit pe profit pe 3 ani + 1,6 mil. euro – Utilități la poartă + 1 mil. euro – Garanții de stat + 0 euro. | – Impozit și contribuții salarii + 27,3 mil. euro – TVA din consumul salariaților + 2,92 mil. euro – Impozit pe profit plătit în anii 4-5 + 2,56 mil. euro |
| Impact bugetar pozitiv: 32,78 – 17,6 + 15,18 milioane euro! | |
Susținerea unei investiții noi în județul Botoșani, de 20 milioane euro, cu 400 de locuri de muncă și o marjă de profit de 8%/an.
| Sprijinul acordat de stat + 10 mil. euro | Venituri încasate de stat în 5 ani + 14 mil. euro |
| – Credit fiscal 50% din investiție + 10 mil. euro | – Impozit și contribuții salarii + 12,6 mil. euro – TVA din consumul salariaților + 1,4 mil. euro |
| Impact bugetar pozitiv: 14– 10 + 4 milioane euro! | |
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
