Social
Drum lin spre lumină! Ofiţerul Drăgan, cel mai bun șef de judiciar, care a «liniştit» infractori periculoși, a plecat mult prea devreme dintre noi
• fostul şef de la Serviciul de Investigaţii Criminale, Marcel Drăgan, a trecut la cele veșnice, la data de 16 noiembrie, după o boală necruţătoare • vestea a picat ca un trăznet pentru poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila și pentru foştii colegi şi ofiţerii din subordine care au fost formaţi de Drăgan • putem spune că Drăgan a fost spaima criminalilor, violatorilor, interlopilor şi altor infractori periculoşi, asta pentru că îi urmărea şi nu se lăsa până nu îi liniştea • chiar reprezentanţii IPJ Brăila au arătat că, timp de 10 ani, ofiţerul a fost șeful Serviciului de Investigații Criminale şi a dat dovadă de profesionalism și devotament, a obținut rezultate remarcabile, fiind considerat unul dintre cei mai buni ofițeri de poliție • Drăgan nu a stat niciodată în birou, ci la fiecare acțiune a mers în teren și a coordonat totul, după cum spun foştii subordonaţi • mesajul şefului SIC: «Este noapte! Străzile trebuie sa fie ale noastre!» • ofiţerul s-a stins la data când s-au împlinit 25 de ani de la înființarea Detaşamentului Poliţiei pentru Intervenţie Rapidă din cadrul IPJ Brăila, pe 17 noiembrie 1999
A avut o activitatea de excepţie la Poliţia Brăila, de peste 30 de ani, din care 10 ani a fost şef la Serviciul de Investigaţii Criminale, dar acum a plecat din această lume, mult prea devreme. Ofiţerul Marcel Drăgan, cel mai bun judiciarist care a obţinut rezultate de excepţie în activitate şi a pus efectiv la pământ infractori periculoşi, criminali, violatori şi şefi ai grupărilor de interlopi, a murit după o grea suferinţă. Foştii colegi îşi amintesc de activitatea intensă a ofiţerului, care nu stătea la birou, ci era mereu în teren. Mesajul lui Drăgan: «Este noapte! Străzile trebuie sa fie ale noastre!». Şi infractorii au picat, unul după altul. Ofiţerul s-a stins cu o zi înainte să se împlinească 25 de ani de la înființarea Detaşamentului Poliţiei pentru Intervenţie Rapidă din cadrul IPJ Brăila, pe 17 noiembrie 1999. Din păcate, nu a putut să mai marcheze acest moment. Dumnezeu să îl odihnească în pace! În mesajul transmis de la Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, pe care l-am prezentat în ediţia online, se arăta că reprezentanţii unităţii au primit vestea tristă a stingerii din viață, a fostului coleg, ofițer de poliție DRĂGAN MARCEL, care, la data de 16 noiembrie, a trecut la cele veșnice. „De-a lungul carierei sale de aproape 33 de ani, colegul nostru și-a desfășurat activitatea la I.P.J Brăila, din anul 1990 până în anul 2016. Timp de 10 ani (2006-2016), a fost șeful Serviciului de Investigații Criminale, a dat dovadă de profesionalism și devotament, a obținut rezultate remarcabile, fiind considerat unul dintre cei mai buni ofițeri de poliție din generația sa. Pe această cale aducem un ultim omagiu celui care și-a îndeplinit cu onoare și dăruire atribuțiile de serviciu. Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate și exprimăm profundă compasiune pentru pierderea suferită. Drum lin spre lumină, camarade!”, au transmis poliţiştii brăileni. Chiar şi fostul şef al IPJ Brăila, Cătălin Chivu, a transmis un mesaj pe Facebook: „S-a dus la Domnul cel mai bun şef de judiciar pe care l-am avut. Marcel Drăgan! Dumnezeu să-l ierte!“
Trupul neînsufleţit al ofiţerului, în vârstă de 63 de ani, este depus la Catedrală. Drăgan a fost șef la Urmăriri Un fost ofiţer de la Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Brăila, care a lucrat sub coordonarea lui Drăgan, a spus că ofiţerul a fost şef la Urmăriri. Acesta avea o vorbă: Cheia succesului este secretul! „Marcel Drăgan făcea parte din judiciarişti vechi: Băjenică, Vechiu, Pascuale, Nistor (nea Judeţ), Leiţoiu, etc. Era excelent în culegerea de informații și în investigații. În perioada în care a fost șef la Serviciul de Investigaţii Criminale, în Brăila era o situație tensionată între unele grupări. În colaborare cu Parchetul, a reușit probarea activității infracționale a multor membrii, mai ales a conducătorilor. Când era de serviciu la coordonarea dispozitivului de ordine publică pe timpul nopții, mai avea o vorbă. Transmitea colegilor prin staţie: Este noapte! Străzile trebuie sa fie ale noastre!”, a spus un fost angajat. «Mascații» au fost mereu la acțiunile de prindere a urmăriţilor condamnați penal, iar ofiţerul Drăgan nu a stat niciodată în birou, la o acțiune, ci a mers alături de echipaj în teren și a coordonat întreaga activitate. Drăgan se pensionase la sfârşitul anului 2016. În mai 2006, şef nou la Investigaţii Criminale. Despre numirea lui Marcel Drăgan la şefia SIC din cadrul IPJ Brăila v-am informat în cotidianul nostrul, în ediţia din 5 mai 2006. Am arătat că Serviciul de Investigatii Criminale are şef nou, în persoana subcomisarului Marcel Dragan, fostul şef al Compartimentului „Urmăriţi – Dispăruţi” din judiciar. La data de 4 mai, subcomisarul a susţinut concursul şi a promovat cu media generală 8.00. La concurs se mai înscriseseră alţi doi ofiţeri, însă aceştia n-au îndeplinit toate condiţiile pentru a participa la competiţia având ca miză unul dintre cele mai fierbinţi sectoare din Polţie. Postul de şef al judiciarului rămăsese vacant în momentul în care comisarul Sorin Leiţoiu şi-a dat demisia din aceasta funcţie, după o anchetă. Subcomisarul brăilean Marcel Drăgan avea atunci 45 de ani, fiind absolvent al Facultăţii de Drept şi lucra în Poliţie din 1983, iar din 1990, după ce a fost la Ordine Publică, a devenit şef al Compartimentului „Urmăriţi- Dispăruţi”, iar funcţia de şef la Investigaţii Criminale era cea mai înaltă pe care a ocupat-o vreodata în IPJ. La acel moment, în exclusivitate pentru „Obiectiv”, subcomisarul Marcel Drăgan declara: „Ştiu ce mă aşteaptă pentru că sunt de mult în acest departament. Mă simt în stare să combat violenţa din Brăila”.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Social
Bani în plus pentru pensionari în decembrie. Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei vor primi, în luna decembrie, bani în plus. Este vorba despre a doua tranșă a ajutorului acordat prin pachetul de solidaritate, sumele fiind cuprinse între 300 și 500 de lei, în funcție de valoarea pensiei.
Anunțul a fost făcut de ministrul Muncii, Florin Manole, care a vorbit și despre posibilitatea majorării pensiilor în anul 2027.
Cine primește 500, 400 sau 300 de lei
Pensionarii cu cele mai mici venituri vor beneficia de cele mai mari sume. Astfel, cei care au o pensie de până la 1.500 de lei vor primi un ajutor de 500 de lei.
Pentru pensionarii care încasează între 1.501 și 2.000 de lei, sprijinul financiar va fi de 400 de lei. În schimb, cei cu pensii cuprinse între 2.001 și 3.000 de lei vor primi 300 de lei.
Potrivit ministrului Muncii, aproximativ 2,8 milioane de persoane se încadrează în aceste praguri de venit și vor beneficia de a doua parte a sprijinului acordat pensionarilor cu venituri mici.
Florin Manole a dat asigurări că pensiile vor fi plătite și în perioada următoare, indiferent de schimbările care ar putea apărea la nivelul Guvernului.
Pensiile ar putea crește cu 7,3% în 2027
Ministrul Muncii a fost întrebat și despre o posibilă majorare a pensiilor de aproximativ 7,3% în anul 2027.
Potrivit acestuia, procentul nu reprezintă o estimare personală, ci rezultă din indicatorii macroeconomici care sunt luați în calcul potrivit legislației pentru stabilirea indexării pensiilor.
Decizia finală va depinde însă și de discuțiile privind bugetul de stat și de posibilitățile financiare ale României. Ministrul a subliniat că inflația pune o presiune importantă asupra pensionarilor, în special asupra celor cu venituri mici.
Indexarea ar urma să se aplice părții contributive a pensiei, fiind păstrat principiul potrivit căruia cuantumul pensiei este legat de contribuțiile plătite de fiecare persoană de-a lungul perioadei de activitate.
Se discută și despre prelungirea ajutorului pentru energie
Florin Manole a mai declarat că va propune prelungirea sprijinului acordat gospodăriilor vulnerabile pentru plata energiei și în lunile de iarnă, după expirarea actualei scheme.
În prezent, ajutorul este de 50 de lei pe lună pentru fiecare gospodărie eligibilă, iar peste 700.000 de gospodării beneficiază de această formă de sprijin.
Ministrul Muncii a precizat că autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de sprijinire a persoanelor vulnerabile și limitele impuse de bugetul de stat.






















