Social
Drum lin către îngeri!
• Cristian Filip, adolescentul pentru care Brăila a făcut scut în faţa cancerului, “eroul” campaniilor umanitare “Citostatice pentru Cristi”, “#hailasuc” şi “Împreună pentru Cristi!”, a fost înmormântat, duminică după-amiază • slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi, la Catedrala “Naşterea Domnului” • Cristi a fost condus pe ultimul său drum de sute de oameni, din municipiu şi judeţ • copiii şi adolescenţii au purtat pe braţe zecile de coroane şi au deschis cortegiul funerar • Cristi îşi va dormi somnul de veci în Cimitirul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, din municipiu, fiind ultima sa dorinţă înainte de a părăsi această lume • a lăsat în urmă părinţii secătuiţi de puteri, prieteni şi colegi îndureraţi, străini întristaţi de cruntul destin şi o comunitate unită în faţa luptei pentru fiecare secundă din viaţa unui adolescent
Porţile Raiului s-au deschis larg, duminică, pentru a-l primi pe Cristian Filip, iar îngerii l-au aşezat cu blândeţe în braţele lui Dumnezeu. Condus pe ultimul drum de sute de adolescenţi, prieteni, rude, sau oameni care nu l-au cunoscut niciodată personal, Cristi a trecut, ieri, pentru ultima dată prin Brăila, oraşul care, pentru el, timp de doi ani, s-a aşezat scut în faţa bolii. Erou pentru părinţii săi, pentru curajul cu care s-a luptat cu cancerul până-n ultima secundă, prieten “de suc” pentru elevii brăileni, copil cu destin nedrept şi chinuitor pentru celelalte sute de persoane care i-au plâns la căpătâi, suflet nevinovat şi curat în Împărăţia lui Dumnezeu, acesta a fost Cristian Filip, adolescentul răpus de boala cruntă. Zeci de coroane cu panglici cu “Regrete eterne” au fost aduse la Catedrala “Naşterea Domnului” de vineri noaptea şi până duminică la prânz.
Brăila, alături de Cristi pe ultimul său drum
Sute de brăileni, de toate vârstele, au fost, ieri, “Împreună pentru Cristi”, pentru ultima oară, numai că de data aceasta nu au mai purtat floricele în piept ori ecusoane de voluntar, aşa cum s-a întâmplat de doi ani încoace la toate campaniile umanitare demarate pentru adolescent , ci au prins doliul cu poza lui, în dreptul inimii. Clopotele au bătut triste, anunţând începutul slujbei religioase oficiată de un sobor de preoţi, aceiaşi care au fost tot timpul alături de Cristian prin rugăciuni şi acţiunile demarate în bisericile brăilene. S-au strâns sume impresionante, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi, pentru tratamentele costisitoare pe care le-a suportat adolescentul, peste graniţele ţării. Dar, din păcate, liniştea şi “vindecarea” pentru totdeauna a lui Cristi au costat mult mai scump decât au estimat medicii: râu de lacrimi, durere, dor veşnic şi separarea eternă de cei dragi. Întreaga comunitate brăileană, şi nu numai, l-a ajutat pe adolescent să câştige bătălie cu bătălie în lupta cu cancerul, dar nu şi războiul. Împreună am făcut “pact” cu cancerul, însă acesta nu a “jucat” cinstit, pentru că s-a întors mult mai agresiv, când organismul băiatului era deja slăbit de citostatice, şi l-a răpus imediat.
Catedrala a fost neîncăpătoare pentru rudele, prietenii, colegii lui Cristi, pentru profesorii, cunoscuţii şi persoanele străine venite să-i aducă un ultim şi pios omagiu. Sute de lumânări au fost aprinse la căpătâiul lui, pentru a-i lumina calea spre cer. Multe rugi au fost înălţate către Împărăţia lui Dumnezeu, pentru ca adolescentul să simtă că nu este singur, deşi distanţa este infinită acum, între el şi noi.
Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos, nu a putut fi prezent ieri la Catedrală, însă a transmis un frumos mesaj, care a fost citit celor prezenţi la finalul slujbei.
“Exemplul luptei lui Cristian trebuie să fie continuat. Exemplul solidarităţii tuturor celor ce suntem de faţă este cel mai frumos omagiu pe care îl aducem unui tânăr ce trece astăzi în ceruri şi ne iubeşte pe toţi de acolo. Să îl însoţim în rugăciune şi să-l rugăm pe Dumnezeu să-l aşeze lângă cei drepţi”, au fost cuvintele Înaltpreasfinţitului Părinte, care, în mesajul lui, a vorbit despre lupta lui Cristi, despre bătălia pe care a dus-o, dar şi despre ajutorul necondiţionat pe care l-a primit din partea a mii a oameni.
De asemenea, o cuvântare extrem de emoţionantă a avut şi preotul din comuna Bărăganul, care l-a numit pe Cristi “fiul lui spiritual”. El a amintit celor prezenţi de copilăria lui Cristi şi grija enormă pe care au avut-o părinţii lui de fiecare dată când boala i-a dat târcoale.
Cristi a trecut, pentru ultima dată, pe la liceul unde fusese admis
Exact aşa cum au făcut-o în ultimii doi ani, elevii din tot judeţul s-au mobilizat extraordinar şi ieri, ei fiind cei care au deschis cortegiul funerar, purtând pe braţe zecile de coroane aduse de şcoli, autorităţi, societăţi, rude, prieteni. Părinţii lui Cristi nu s-au dezlipit nicio secundă de “puiul lor drag”, aşa cum l-au alintat dintotdeauna. Dărâmaţi de durere, abia şi-au găsit puterea de a-şi lua rămas bun de la trupul fiului lor, căci sufletele lor vom rămâne unite pentru totdeauna.
Cortegiul s-a oprit preţ de câteva momente la Liceul Pedagogic, unde fusese admis Cristian Filip, în 2015, primul pe listă, la specializarea Ştiinţele naturii. Nu a apucat să urmeze nici măcar o oră de curs, pentru că i s-a făcut rău chiar în prima zi din anul şcolar 2015-2016, luând apoi drumul spitalelor.
Destinaţia finală a cortegiului a fost Cimitirul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, acolo unde a fost înmormântat Cristi. Astfel, i-a fost îndeplinită ultima dorinţă. Căci, deşi era din localitatea Bărăganul, adolescentul a vrut să fie aproape de Brăila, aşa cum Brăila i-a fost alături în permanenţă de când s-a îmbolnăvit, făcând scut viu în faţa cancerului.
O să ne fie dor de tine, Cristi!
Cristi a iubit oamenii, a iubit viaţa şi, mai presus pe orice, şi-a iubit enorm familia. În ultimele clipe de viaţă, el nu s-a temut de necunoscutul ce-l aştepta, ci pentru cei dragi, pentru că vor rămâne singuri pe pământ, iar el nu le va putea fi alături pentru a le alina suferinţa.
Toată suferinţa acestui copil nevinovat a dispărut odată cu somnul adânc şi veşnic ce l-a cuprins, miercuri spre joi noapte. După mai bine de doi ani petrecuţi numai prin spitalele din străinătate, după zeci de şedinţe de chimioterapie şi radioterapie, după alte tratamente efectuate în speranţa că se va vindeca, inima lui Cristi a obosit şi a cedat. Adolescentul şi-a dat ultima suflare pe un pat dintr-o clinică din Germania. Vineri noapte, a fost adus în ţară cu avionul, cu o întârziere de 5 ore faţă de estimarea iniţială, iar sicriul a fost depus la Catedrală. Deşi era trecut de miezul nopţii, zeci de persoane, majoritatea copii de vârsta lui Cristi, l-au aşteptat cu flori, coroane şi lumânări aprinse. L-au plâns şi s-au rugat pentru sufletul lui, apoi l-au lăsat alături de părinţii săi. Au revenit sâmbătă, mai mulţi şi mai trişti, pentru că se apropia cu repeziciune clipa despărţirii pentru totdeauna. “Nu v-am putut da veşti bune…nu v-am putut da veşti bune, nu s-a putut…Am crezut că o să fie bine, dar n-a fost…Eroul lui tata!”, repeta Nicolae Filip, strângând la piept tabloul lui Cristi. “Mi-e dor de tine, puiule! Ţi-am zis că o să-mi fie dor dacă mă părăseşti!”, striga mama sa, din ultimele puteri.
Şi nouă o să ne fie dor de tine, Cristi! O să ne lipsească zâmbetul tău, plin de speranţă şi dornic de victorie în faţa bolii nemiloase. Te vom păstra în inimi şi în fotografii aievea! Nu vom uita niciodată cum ai reuşit să uneşti Brăila! Nu vom uita niciodată cum ne-ai adus ÎMPREUNĂ.
Odihneşte-te în pace, în braţele lui Dumnezeu. Drum lin către îngeri, Cristi!
Social
Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale
Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.
România, printre țările europene cu cele mai mari probleme
Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.
Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.
Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.
Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate
Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.
În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.
O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.
Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.
Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.
O problemă care poate continua și la vârsta adultă
Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.
Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.
Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.
Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.
Social
Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință
Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.
Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.
Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.
Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani
Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.
În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.
În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.
Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.
Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.
Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor
O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.
În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.
Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.
Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.
În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.
Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare
Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.
Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.
Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.
La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.
Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.





















