Național
Digitalizarea României, încă un pas înainte
Senatul a adoptat, miercuri, proiectul de lege care prevede înființarea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice (PNIDP), ca sistem unic și integrat care reunește toate resursele digitale utilizate de entitățile publice din România.
S-au înregistrat 93 de voturi ‘pentru’, două ‘împotrivă’ și o abținere.
‘Prezenta lege instituie cadrul juridic pentru evidența, administrarea, utilizarea și securitatea infrastructurii digitale publice a României, în scopul garantării interesului public și al consolidării încrederii cetățenilor în serviciile digitale publice și reglementează crearea, operaționalizarea și administrarea Platformei naționale a infrastructurii digitale publice, ca instrument unic de evidență, coordonare și administrare a infrastructurii digitale publice’, se explică în actul normativ.
Prevederile sale se vor aplica autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și entităților aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, nu și celor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Actul normativ prevede instituirea PNIDP ca platformă digitală integrată, componentă a infrastructurii digitale publice, care asigură evidența, coordonarea, transparența și autenticitatea resurselor digitale publice utilizate pentru furnizarea de servicii publice digitale, precum și integrarea registrelor specializate. Aceste registre sunt destinate inventarierii și asigurării autenticității datelor informatice specifice unei categorii de resurse digitale publice.
PNIDP va fi administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va asigura serviciile de operaționalizare și funcționare a platformei, în timp ce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va gestiona riscurile cibernetice.
‘În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, mecanismele de cooperare instituțională dintre ADR, STS și DNSC pentru aplicarea acesteia se stabilesc prin ordinul comun al președintelui ADR, directorului STS și directorului DNSC, care se publică în Monitorul Oficial al României’, mai prevede proiectul.
PNIDP se va implementa gradual, registrele fiind dezvoltate și integrate treptat, potrivit calendarului stabilit prin normele metodologice de aplicare a legii.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, precum și entitățile din subordine vor înregistra în PNIDP toate resursele digitale publice deținute, utilizate și administrate.
După înregistrarea datelor informatice în PNIDP, modificările aduse resurselor digitale publice se vor realiza de responsabilul digital în termen de 15 zile de la producerea lor. În cazuri urgente, modificarea se realizează cu celeritate fără ca termenul să poată depăși 5 zile calendaristice de la data producerii modificării.
Datele informatice din PNIDP se vor clasifica în date publice, date interne și date sensibile.
PNIDP este găzduit și operat în cadrul cloudului privat guvernamental, componenta de cloud intern.
ADR va pune la dispoziția cetățenilor datele publice înregistrate în PNIDP, pe portalul informatic național https://data.gov.ro/, prin care orice persoană poate verifica autenticitatea și apartenența resursei digitale publice la o entitate publică, mai prevede actul normativ.
De asemenea, ADR va publica anual pe site-ul propriu un raport privind gradul de conformare a entităților publice cu dispozițiile legii, pe care îl va comunica comisiilor de specialitate ale Parlamentului, până la data de 15 martie a fiecărui an, pentru anul calendaristic precedent.
Proiectul mai prevede amenzi cuprinse între 5.000 lei la 10.000 lei pentru nerespectarea de către responsabilii digitali sau de conducătorii entităților publice a obligațiilor referitoare la înregistrarea datelor digitale în platformă.
Legea va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare, Guvernul va adopta prin hotărâre normele metodologice de aplicare a acesteia.
‘În spațiul digital primul pas elementar este ca statul să știe ce infrastructură digitală are și mai ales cine răspunde de ea. Astăzi România nu are această evidență unitară și verificabilă a tuturor domeniilor sau sub-domeniilor, a adreselor, a aplicațiilor, a licențelor software sau chiar a proiectelor IT. De aici apar costuri repetate, proiecte duplicate, platforme care nu se conectează și foarte multe vulnerabilități. (…) Această lege propune un lucru sacru și necesar: inventarul digital al statului. PNIDP are registre clare, bazate pe metadate. Vom ști ce există, cui aparține, care este scopul aplicației respective, cine răspunde. Nu vorbim doar de conținut, nu vorbim de trafic, nu colectăm date personale și nu atingem informațiile clasificate. Este doar o guvernanță administrativă, nu o formă de control’, a explicat senatorul USR Vasile-Ciprian Rus, inițiator al proiectului.
Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaților este decizională.
Sursa: agerpres.ro
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
CELE MAI CITITE
