Administrație
Dezastru vizual lângă cea mai importantă scenă în aer liber a Brăilei
• pavelele de lângă scena de la Esplanadă s-au măcinat până la punctul de a dispărea de tot din peisaj • imaginea este cu atât mai jenantă cu cât, în perioada următoare, scena urmează să găzduiască festivaluri cu participare internaţională • Primăria spune însă că, anul acesta, nu are posibilitatea să facă reparaţii • totuşi, pentru anul viitor este în plan o modernizare de amploare a întregii zone, a scenei, a platoului şi a zonei unde stau spectatorii, care ar urma să beneficieze de un acoperiş retractabil
Primăria Brăila are planuri mari cu scena de spectacole din zona Esplanadei. În fapt, nu doar scena ci întreg perimetrul respectiv ar trebui să beneficieze de schimbări majore, care să permită desfăşurarea inclusiv pe timp de ploaie a concertelor şi a celorlalte reprezentaţii derulate pe scenă. Pentru asta, potrivit primarului Marian Dragomir, se intenţionează amenajarea unui acoperiş retractabil, în genul celor folosite pe stadioanele moderne. Deocamdată, însă, toate acestea se află doar la stadiu de intenţie. Primarul Marian Dragomir ne-a declarat, totuşi, că este foarte posibil ca, până la sfârşitul anului în curs, să se organizeze o licitaţie pentru stabilirea firmei care să se ocupe de proiectarea întregului ansamblu de la capătul scărilor de pe Esplanadă, care va viza atât reamenajarea scenei de spectacole cât şi a zonei destinate spectatorilor. De asemenea, se are în vedere şi modernizarea întregului platou. Execuţia efectivă a acestui proiect ar trebui să înceapă în 2018.
Deocamdată, starea în care se prezintă scena şi mai ales platoul betonat şi aleile dalate din preajma acesteia nu face deloc cinste Brăilei. Platoul din beton este crăpat în mai multe locuri, dar cele mai degradate sunt dalele de lângă plotou, care s-au măcinat aproape de tot. Aspectul este unul jalnic, iar faptul că în această vară urmează ca acolo să se desfăşoare mai multe festivaluri – Festivalul Muzicilor Militare, Festivalul Cântecului de Dragoste de-a Lungul Dunării etc -, inclusiv cu participare internaţională, ar trebui să capaciteze autorităţile locale să repare măcar superficial pavajul, până la marea modernizare prefigurată pentru anul următor. Primarul Marian Dragomir spune, însă, că posibilităţile de intervenţie sunt, practic, inexistente. “Avem în plan, pentru la anul, modernizarea întregului perimetru, însă în prezent nu avem cum să intervenim acolo, pentru că nu avem niciun contract pentru reparaţii pe zone pavate. În cadrul contractului de reparaţii stradale prin plombări asfaltice (derulat în prezent cu firma gălăţeană Cricons n.n.) a fost prevăzut şi un capitol pentru reparaţii pavele, însă fondurile alocate în acest scop au fost deja epuizate, prin intervenţiile făcute pentru remedierea problemelor de pe trotuarele străzii Mihai Eminescu”, ne-a explicat Dragomir.
Aşadar, până la anul nu prea sunt şanse să fie înlocuite pavalele măcinate din preajma scenei de pe Esplanadă, în ciuda imaginii jalnice oferite de acestea, atât brăilenilor care se plimbă în mod uzual pe acolo, cât şi străinilor veniţi să ne viziteze oraşul.
Administrație
Consiliul Județean Brăila se retrage din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență
• membrii Consiliului Județean Brăila au aprobat, recent, retragerea din această structură ce datează din 2009 și a avut ca scop dotarea inspectoratelor județene pentru situații de urgență din șase județe, cu echipamente • din ADI ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență mai făceau parte: Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea • cum obiectivul a fost îndeplinit, Consiliul Județean Constanța a inițiat proceduri legale pentru constatarea dizolvării Asociației
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență a ajuns la capătul drumului. Consilierii județeni brăileni au aprobat, recent, un proiect de hotărâre privind retragerea Unității Administrativ Teritoriale (UAT) Județul Brăila, prin Consiliul Județean Brăila din calitatea de membru asociat al acestei asociații. După cum reiese din referatul de aprobare al proiectului, entitatea a fost formată în anul 2009, pe vremea când președinte al CJ Brăila era Gheorghe Bunea Stancu.
„Această asociație a fost constituită în scopul programării și implementării proiectului «Achiziționare echipamente specifice pentru îmbunătățirea capacității și calității sistemului de intervenție în situații de urgență, acordării asistenței medicale de urgență și a primului ajutor calificat», finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, precum și pentru promovarea unor proiecte similare în perioada de programare 2021-2027”, după cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului de retragere a CJ Brăila din ecuație.
Alături de Brăila, din această asociație au mai făcut parte județele: Buzău, Galați, Tulcea, Vrancea și Constanța (unde se afla și sediul entității).
Tot în documentația aflată la mapa consilierilor se mai precizează că necesitatea și oportunitatea implicării instituției CJ Brăila a avut la bază asigurarea comunităților locale din județul nostru în privința unor servicii esențiale, contribuind totodată la atingerea obiectivului european al coeziunii economice și sociale, prin îmbunătățirea infrastructurii serviciilor pentru siguranța publică în situații de urgență.
De altfel, proiectul amintit a fost realizat cu succes, echipamentele au fost achiziționate și date în folosință inspectoratelor județene pentru situații de urgență din județele membre, astfel că s-a ajuns la capăt de linie, iar CJ Constanța a inițiat proceduri legale pentru constatarea dizolvării ADI ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență.
Din 2025 nu s-a mai cotizat pentru această asociație
Din aceeași sursă aflăm că printr-o adresă din 29 iunie a ADI ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență, a fost prezentată membrilor propunerea de dizolvare și lichidare iar în susținerea acestei propuneri a fost invocată imposibilitatea realizării celui de-al doilea obiectiv precum și necesitatea finalizării transferului dreptului de proprietate asupra echipamentelor achiziționate către inspectoratele județene pentru situații de urgență.
”În aceste condiții, menținerea calității Județului Brăila de membru asociat nu mai este justificată din perspectiva scopului pentru care asocierea a fost aprobată și a utilizării eficiente a resurselor publice”, se mai specifică în referatul proiectului. Tot acolo se mai face mențiunea că retragerea nu afectează obligațiile legale sau statutare apărute anterior și nici demersurile privind bunurile aflate în patrimoniul Asociației, acestea urmând a fi soluționate potrivit legii și statutului.
De asemenea, într-un raport de specialitate al proiectului se precizează că nu au mai fost solicitate și plătite sume privind contribuții cu titlu de cotizație pentru anii financiari 2025 și 2026 către ADI S-E, acestea nefiind incluse în bugetul UAT Județul Brăila. Mai precis, ultima cotizație a CJ Brăila către această entitate a fost aprobată la 27 iunie 2024 (hotărârea nr. 159), în valoare de 25.000 lei.
În anul 2009, la momentul aprobării constituirii ADI SE pentru Situații de Urgență, CJ Brăila și-a luat angajamentul că va participa la patrimoniul Asociației cu un aport de 10.000 lei, în total fiind vorba despre 60.000 lei din partea tuturor membrilor. Ulterior, anual s-au aprobat cotizații din partea membrilor componenți.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență a fost înființată în contextul lansării domeniului major de intervenție 3.3 ”Îmbunătățirea dotări cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență” al Programului Operațional Regional (POR) 2007-2013, ca solicitant al asistenței financiare nerambursabile, potrivit ghidului de finanțare aferent acestui domeniu.
Astfel, în cursul primului trimestru al anului 2010, ADI ”Sud-Est” pentru Situații de Urgență, persoană juridică română de drept privat, de utilitate publică, fără scop patrimonial, apolitică, nonsindicală, de dezvoltare intercomunitară, dobândea personalitate juridică prin înscrierea în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor – Judecătoria Constanța, unde această entitate și-a avut sediul. Proiectul privind retragerea CJ Brăila din ADI S-E a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Administrație
Drumul strategic al județului, asfaltat până la capăt
• ultimul tronson al DJ 255A care mai era acoperit cu piatră, între Muchea și Scorțaru Vechi, pe o distanță de 14 kilometri, a fost modernizat, în urma unei investiții de 41,1 milioane de lei, finanțată de Ministerul Dezvoltării • lucrările de asfaltare au fost finalizate recent, termenul inițial prevăzut în contract fiind depășit cu un an • cert este că acum, pe respectivul tronson se circulă ca-n palmă, iar șoferii au posibilitatea să parcurgă în câteva minute rutele pe care altădată le făceau în cel puțin jumătate de oră, distanțele fiind scurtate cu zeci de kilometri • odată cu modernizarea acestui tronson, DJ 255A – un drum strategic care asigură legătura între Dunăre și Siret, fiind conceput și realizat, din câte se pare, de armata germană în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, este în prezent asfaltat de la un capăt la celălalt și poate fi privit ca o a doua șosea de centură a municipiului
Mai bine mai târziu decât niciodată! Cu o întârziere de un an față de termenul inițial, ultimul tronson care mai era de asfaltat din drumul județean (DJ) 255A este aproape gata. Potrivit informațiilor primite de la Consiliul Județean Brăila, modernizarea tronsonului dintre localitățile Muchea și Scortaru Vechi se află la un stadiu fizic de execuție de 92,44%.
Concret, s-a finalizat fundația și s-au turnat straturile de îmbrăcăminte asfaltică. ”La această dată, se desfașoară lucrări aferente siguranței circulației – marcaje rutiere, indicatoare rutiere, parapet de protecție – și a scurgerii apelor pluviale, respectiv rigole de acostament. Finalizarea execuției lucrărilor este preconizată pentru finalul acestui an”, ne-a informat Marius Rândunică, administratorul public al județului Brăila.
După cum v-am mai informat, tronsonul în lungime totală de circa 14 kilometri, format două porțiuni, în lungime, a fost scos la licitație de Consiliul Județean în 2023, iar după parcurgerea tuturor etapelor, câștigătoare a fost Asocierea de firme S.C. Alexcor Trading SRL – S.C. Dreams Riviera SRL – S.C. Dimex 2000 Company SRL – S.C. Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL. Valoarea totală a investiției a ajuns, cu anumite reactualizări făcute pe parcurs, la 41.331.548,90 lei cu TVA. Din această sumă, valoare finanțată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se ridică la 41.101.669,60 lei cu TVA, iar contribuția Consiliului Județean este de 232.879,30 lei cu TVA.
Lucrările au început în martie 2024 și, conform termenului asumat prin contract, ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2025. Proiectul vizează două porțiuni de drum: una care începe de la intersecția cu DN 23 Brăila – Focșani, din zona localității Muchea și ajunge până la intersecția cu DJ 221, în zona localității Romanu, iar cea de-a doua continuă de la DJ 221, din Romanu, și ajunge până la intersecția cu DN 22 Brăila – Râmnicu Sărat, trecând prin localitatea Scorțaru Vechi.
Conform contractului inițial, ambele porțiuni ar fi trebuit, deci, asfaltate până la sfârșitul anului trecut. În decembrie 2025, însă, doar șoseaua dintre Muchea și Romanu era gata, în timp ce între Romanu și Scorțaru Vechi abia începuseră săpăturile pentru fundație. Constructorul solicitase o prelungire a termenului de finalizare până în aprilie 2026, iar conducerea Consiliului Județean acceptase cererea, precizând însă că dacă nici acest termen nu va fi respectat ar putea fi reziliat contractul.
”Antreprenorii au solicitat prelungirea termenului invocând problemele provocate de perioadele cu vreme nefavorabilă, sau alte dificultăți legate de utilaje, materiale sau forța de muncă. Înțelegem că sunt situații obiective care au dus la aceste întârzieri, dar sunt și multe aspecte care țin de antreprenori. Nu putem prelungi la nesfârșit termenul contractual. Dacă lucrările nu sunt gata până la noul termen asumat, se poate ajunge la rezilierea contractului și reluarea licitației”, ne declara, în noiembrie 2025, Marius Rândunică, administratorul public al județului Brăila.
Constructorii nu s-au încadrat nici în noul termen, dar Consiliul Județean i-a păsuit în continuare și iată că măcar acum, în al 12-lea ceas, asfaltarea e finalizată, iar între Scorțaru Vechi și Romanu se circulă foarte bine. Grație modernizării acestei porțiuni de drum, distanța dintre cele două localități, de circa 7 kilometri, poate fi parcursă în prezent în circa 5 minute.
Înainte, când drumul era doar pietruit și din cauza degradării, a tasărilor și a gropilor de pe calea de rulare devenise efectiv impracticabil, ca să ajungi de la Romanu la Scorțaru sau viceversa trebuia să ocolești prin Cazasu ori prin Movila Miresii, circa 35 kilometri, parcurși în aproximativ jumătate de oră, funcție de condițiile de trafic.
Strategie nemțească, treabă românească
Despre drumul județean (DJ) 255A se spune că este un drum strategic al județului Brăila, gândit și realizat de armata germană în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, pentru a face o legătură rapidă între Dunăre și Siret.
Ruta începe de la Gropeni, pe malul Dunării, și ajunge până la satele Cotu Lung – Cotu Mihalea, pe malul Siretului, fiind formată din mai multe tronsoane care se intersectează cu câteva drumuri naționale și județene. De altfel, DJ 255A nu e un traseu în linie dreaptă, existând porțiuni de legătură pe șoselele de intersecție. Tronsoanele sunt structurate astfel, între localități: Gropeni – Unirea; Unirea – Silistraru; Silistraru – legătură pe DN2B – Traian; Traian – Scorțaru Vechi; Scorțaru Vechi – Romanu; Romanu – legătură DJ 221 – DN 23 – Muchea; DN 23 – Cotu Lung – Cotu Mihalea.
Inițial, când au fost concepute și realizate, toate tronsoanele erau pietruite. Ulterior, pe vremea regimului comunist și în primii ani după Revoluție, tronsoanele dinspre Dunăre, mai exact dintre Gropeni și Scorțaru Vechi au fost asfaltate. În urmă cu 6 – 7 ani, a fost asfaltat și tronsonul dintre DN 23 și Cotu Mihalea, deci capătul dinspre Siret.
Pentru ca să se poată circula pe asfalt de la un capăt la celălalt, mai rămăseseră de modernizat porțiunea cuprinsă între DN 23 (la limita comunei Muchea) și intersecția cu DJ 221, în lungime 6,383 km, și porțiunea cuprinsă între comuna Romanu (intersecția cu DJ 221) și comuna Scorţaru Vechi (intersecția cu DN 22), pe o lungime de 7,701 km. Adică exact cele două porțiuni care au făcut obiectul contractului ajuns acum la final.
Așadar, la circa 80 de ani de când ar fi fost concepută de armata germană, ruta dintre Dunăre și Siret este în prezent asfaltată de la un capăt la altul.
Un drum cu valoare strategică pentru situații critice, dar care, în vreme de pace, își dovedește utilitatea reală pentru toate categoriile de șoferi. Practic, această rută poate fi privită acum ca o a doua Șosea de Centură a municipiului Brăila!




























