Local
Deținuții din Penitenciarul Brăila contribuie la modernizarea Bulevardul Independenței
* zeci de persoane private de libertate lucrează la amenajarea spațiilor verzi pe Bulevardul Independenței, aflat în plin proces de reabilitare * din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți * ce avantaje au aceștia
Deținuții custodiați în Penitenciarul Brăila contribuie la amenajarea spațiilor verzi pe Bulevardul Independenței, aflat în plin proces de reabilitare. Din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila, media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți.
Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Brăila, pedepsele privative de libertate sunt stabilite de către instanţele de judecată în cadrul procesului penal şi nu pot fi modificate de către penitenciar sau alte instituţii, dar ca urmare a muncii prestate în timpul executării pedepsei cu închisoarea, persoanele condamnate pot fi liberate condiţionat mult mai repede. Pot obţine liberarea înainte de executarea fracţiei din durata pedepsei prevăzute în codul penal ţinând cont de numărul zilelor considerate ca executate pe baza muncii prestate, dar nu mai devreme de executarea efectivă a fracţiei obligatorii din durata pedepsei prevăzute de codul penal.
„În vederea creșterii șanselor de reintegrare socială, în cadrul Penitenciarului Brăila au loc activităţi de informare, consiliere, medierea muncii, cursuri de formare profesională și participări la Bursa locurilor de muncă . De la începutul anului și până în prezent la nivelul Penitenciarului Brăila, 27 deținuți au participat la programe de formare organizate de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca. Ocupatiile/calificarile în care au fost organizate aceste cursuri au fost pentru meseriile de ajutor bucătar și lucrător finisor pentru construcții. O altă masură activă implementată de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) în colaborare cu Agenția Naținală a Ocupării Forței de Muncă, prin unitățile subordinate și agentiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă sunt Bursele locurilor de munca, activitățile de informare, consiliere medierea muncii cât și proiecte inițiate de ANP care vizează integrarea pe piața forței de muncă a deținuților, activități la care au participat 94 deținuți. Obținerea unui loc de muncă după liberare reprezintă un pas extrem de important în procesul de reinserție a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, astfel că acest demers nu poate decât să încurajeze și să ofere persoanelor condamnate suportul necesar în revenirea acestora pe piața muncii și în societate. Penitenciarul Brăila, oferă posibilitatea încheierii unor contracte de prestări servicii, având ca obiect folosirea la muncă, în condiţii avantajoase, a unor persoane private de libertate”, se arată în comunicatul transmis de Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului Brăila.
Penitenciarul Brăila a încheiat contracte de prestări servicii cu 5 agenți economici, iar deținuții desfășoară activități lucrative la 8 puncte de lucru exterioare
Din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila, media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți. La acest moment Penitenciarul Brăila a încheiat contracte de prestări servicii cu 5 agenți economici, iar deținuții desfășoară activități lucrative la 8 puncte de lucru exterioare, numărul deținuților folosiți zilnic la activități gospodărești (deservire, GAZ- uri, plantoane, etc.) este de 145 deținuți, iar din totalul deținuților care nu desfășoară activități lucrative (121 deținuți) sunt din motive obiective (vârsta, starea de sănătate, măsuri de siguranță, prezentare instanțe, transfer etc.).
Prin implicarea deținuților în astfel de activități se urmărește diminuarea impactului negativ produs de ieșirea din mediul penitenciar, creșterea șanselor de incluziune socială și familiarizarea cu elementele de suport social care pot oferi asistența necesară reîntoarcerii în comunitate.
În ce sectoare pot munci deţinuţii şi cum se împart veniturile obţinute
Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate se realizează în temeiul unui contract de prestări servicii încheiat între directorul penitenciarului (în calitatea de prestator) și operatorul economic (în calitate de beneficiar). Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate nu implică încheierea unor contracte cu acestea, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între beneficiar şi directorul penitenciarului.
„Persoanele private de libertate pot desfăşura activităţi lucrative calificate sau necalificate, în domenii distincte, cum ar fi: construcţii civile, rutiere şi feroviare;
exploatarea terenurilor agricole şi împădurire; recuperarea şi reciclarea deşeurilor; prelucrarea lemnului; confecţii metalice; producţie mobilier de orice tip şi activităţi auxiliare; întreţinerea şi amenajarea clădirilor şi a spaţiilor verzi; reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare ori a reţelelor de iluminat; amenajarea şi întreţinerea spaţiilor publice; producţie ambalaje de carton, mase plastice, componente electronice şi cabluri electrice, accesorii pentru autovehicule; manipulat materiale; coaserea manuală a încălţămintei şi ambalarea confecţiilor textile, etc. O obligaţie care revine condamnaţilor – şi care se află de altfel la baza regimului executării pedepsei cu închisoarea – este prestarea unei munci utile, sub condiţia de a fi apţi, din punct de vedere medical, pentru aceasta.Penitenciarul Brăila poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate”, se mai arată în comunicatul transmis de la Penitenciarul Brăila.
În plus, se mai precizează faptul că, diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei privative de libertate sunt recunoscute, în condiţiile legii. Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu timpul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora. De asemenea, conform Deciziei Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, selecţionarea şi repartizarea deţinuţilor la muncă se efectuează şi în funcţie de riscul pentru siguranţa penitenciarului, conduita deţinutului, calificarea profesională a acestora, interdicţiile ce decurg din hotărârea de condamnare sau cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată ce pot influenţa comportamentul persoanelor respective. Munca se desfăşoară doar cu acordul persoanei condamnate, în condițiile din Codul Muncii.
Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. „Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă. Repartizarea veniturilor obţinute de către deţinuţi se face potrivit art. 87 din Legea nr. 254/2013. Astfel, veniturile se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează: 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate; 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.
Persoanele private de libertate pot fi contractate cu salariul minim pe economie, fără a mai fi necesară plata contribuțiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fond de șomaj etc., iar administrația penitenciară desemnează gratuit un anumit număr de polițiști de penitenciare care sunt responsabili de buna desfășurare a activităților productive, în colaborare cu reprezentanții beneficiarului”, a mai arătat sursa citată.
Local
Brăilean dispărut în Olanda. Apropiații spun că a fost găsit decedat într-un râu
• într-o sesizare transmisă redacției ni s-au oferit informații privind moartea suspectă a unui brăilean în vârstă de 41 de ani • acesta ar fi fost găsit într-un râu, în apropierea casei în care locuia • potrivit unui prieten al brăileanului, trupul neînsuflețit ar fi la morgă în Olanda, dar nu ar avea cine să se ocupe de repatriere
Dispariție misterioasă în Olanda, a unui brăilean. Potrivit unei sesizări primite la redacție, un brăilean de 41 de ani, Marian Boculcă, care lucra în Olanda la o carmangerie, ar fi fost găsit decedat în condiții suspecte.
Trupul neînsuflețit ar fi la Morgă în Olanda, dar nu are cine să se ocupe de repatriere, iar cunoscuții îi caută familia. Ni s-a pus la dispoziție și numărul de telefon al unui bărbat care se ocupă de cazul celui decedat și am discutat cu acesta.
Ne-a spus că se numește Marin Florea și îl știa pe Marian Boculcă de pe rețeaua Tik-Tok. Potrivit lui Florea, brăileanul a crescut la casa de copii, iar el l-ar fi mai ajutat cu bani și alimente. În Olanda, Marian lucra la o carmangerie și ar fi avut o prietenă cu care locuia împreună.
Brăileanul ar fi dispărut încă de pe 29 octombrie, după ce ar fi plecat să cumpere pâine și nu ar fi mai revenit la domiciliu. Femeia cu care locuia, care lucra la aceeași firmă, l-a anunțat pe patronul carmangeriei
Abia la începutul lunii noiembrie bărbatul ar fi fost găsit decedat, pe un râu aflat la aproximativ 500 metri de locuința unde stătea cu prietena lui. Marin Florea ne-a mai precizat că prietena lui Boculcă a spus că ar fi anunțat poliția, dar ea a venit apoi în România, fata fiind se pare tot din Brăila.
În primă fază, a mai spus Marin Florea, patronul firmei, unde se pare că Boculcă nu avea contract de muncă, deci lucra ilegal, a anunțat că se ocupă de repatrierea trupului neînsuflețit, ba chiar ar fi strâns 10.000 de euro de la toți colegii ca să poată aduce decedatul în Brăila, pentru înmormântare.
Numai că, bărbatul a spus că între timp patronul s-a răzgândit și nu a mai răspuns la telefon. În aceste condiții, acesta a spus că încearcă să găsească pe cineva din familia lui Boculcă, pentru a se ocupa de repatriere, doar că nu știe unde se află familia. Se pare că ar avea un frate cu care nu era în relații bune, dar și o mătușă care ar locui în Chercea, din câte a aflat bărbatul.
Persoana decedată în apropiere de Zaaneiland, victima unui accident tragic
În presa de Olanda – deorkaan.nl – am găsit informații privind decesul unui bărbat. Persoana care a fost găsită decedată în dimineața zilei de duminică, 8 noiembrie, în apa din apropierea insulei Zaaneiland, în Zaandam, și-a pierdut viața în urma unui accident tragic, arată presa olandeză.
Poliția a făcut acest anunț după finalizarea cercetărilor. Polițiștii au exclus posibilitatea unei infracțiuni.”În jurul orei 08:35, serviciile de urgență au fost alertate cu privire la prezența unei persoane decedate în apă, de-a lungul străzii Mellum, în apropierea blocului Sarema. Mai multe echipaje de poliție, ambulanțe și pompieri au intervenit la fața locului. De asemenea, a fost solicitat și un elicopter medical de urgență.Poliția a delimitat zona, iar criminaliștii au efectuat cercetări pentru a stabili circumstanțele în care s-a produs decesul. Ancheta a fost între timp încheiată
Potrivit poliției, s-a stabilit cu certitudine că este vorba despre un accident tragic. Autoritățile nu au făcut publice detalii despre modul în care s-a produs incidentul și nici identitatea persoanei decedate”, se arată în articol. Poliția olandeză a anunțat că a închis ancheta și a transmis condoleanțe familiei și apropiaților victimei, urându-le putere pentru a trece peste această perioadă dificilă.
Local
Accident rutier pe strada 1 Decembrie 1918. Un bărbat de 62 de ani a ajuns la spital
Un accident rutier s-a produs joi, 12 noiembrie, în municipiul Brăila, pe strada 1 Decembrie 1918, la intersecția cu strada Roșiorilor.
În urma impactului dintre două autoturisme, un bărbat în vârstă de 62 de ani a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Potrivit informațiilor transmise de polițiști, accidentul a fost anunțat prin apel la 112 în jurul orei 10:50.
Din primele cercetări, un bărbat de 62 de ani, din municipiul Brăila, conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918, dinspre zona centrală către bulevardul Dorobanților.
La intersecția cu strada Roșiorilor, mașina acestuia ar fi fost lovită din spate de un alt autoturism, condus de un bărbat de 40 de ani, tot din Brăila, care se deplasa în aceeași direcție.
În urma impactului, șoferul în vârstă de 62 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la spital.
Polițiștii i-au testat pe cei doi conducători auto cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost zero, ceea ce indică faptul că niciunul dintre aceștia nu consumase alcool.
Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs accidentul și care au fost împrejurările care au dus la coliziune.
În acest caz a fost întocmit un dosar penal pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă.
CELE MAI CITITE
