Social Media

Politică

Decizie drastică la Centru. Alexandru Dănăilă a demisionat din fruntea PNL Brăila

Timp de citire: 4 minute

• anunţul a fost făcut, ieri, de preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, după şedinţa Biroului Politic Naţional al partidului • liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, se numără printre liderii de filiale din ţară, cărora li s-a cerut să demisioneze, ca urmare a rezultatului partidului la alegerile locale, sub 27% • redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să ia legătura cu Dănăilă, însă acesta nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei print, însă liberalii anunţaseră o conferinţă de presă pentru ora 16:30
 
Liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a demisionat, ieri, din fruntea organizaţiei judeţene, ca urmare a rezultatului Alegerilor Locale 2020. Anunţul a venit din partea preşedintelui PNL, prim-ministrul României, Ludovic Orban, în urma unei şedinţe a Biroului Politic Naţional. Orban a amintit numele liderului liberalilor brăileni printre alţi lideri de filiale care au luat decizia să facă un pas în spate, ca urmare a scorului de sub 27% obţinut la nivelul judeţelor.
“Sigur că am discutat şi despre filialele care nu au obţinut performanţe. În urma acestei analize, mai mulţi colegi, preşedinţi de filială şi-au dat demisia de onoare. Este vorba de filialele care au obţinut un scor de sub 27%: filiala Ialomiţa, Brăila, Hunedoara, Buzău. Şi-au mai depus demisia din funcţia de preşedinte, domnul fost primar al Timişoarei, Nicolae Robu, de asemenea, preşedintele PNL Satu Mare. În aceste filiale, am mandatat vicepreşedinţii regionali, împreună cu secretariatul general al partidului, să facă o consultare a organizaţiilor, a primarilor, astfel încât să putem să desemnăm în cel mai scurt timp, conduceri interimare, care să crească performanţa partidului la Alegerile Parlamentare”, a declarat Orban pentru presa centrală.
Trebuie totuşi precizat că demisia lui Alexandru Dănăilă după aceste alegeri locale vine într-un mod cel puţin discutabil, având în vedere că Centrul a decis candidaţii la funcţiile de preşedinte al CJ şi primar al municipiului, dar şi faptul că scorul obţinut de liberali a fost mai mare decât cel de la Alegerile Europarlamentare din 2019. Reamintim că PNL Brăila s-a prezentat în alegeri cu tandemul Lucian Căprariu (Brăila Nouă) şi Cătălin Boboc, la Primăria municipiului, respectiv preşedinţia CJ. Pe scurt, la aceste alegeri, PNL a obţinut la Consiliul Judeţean – votul politic – un scor de 26,44% în timp ce la CLM a luat 18,24%, iar la Alegerile Europarlamentare de anul trecut, PNL a obţinut un scor de 20,14% în judeţul Brăila, în timp ce la Municipiu a luat atunci 16,55%. Mai trebuie precizat că pe ultima sută de metri Dănăilă a atras în partid oameni care au tras lista de consilieri – în primul rând Marian Căpăţână, numărul 1 pe lista de la CJ – ceea ce s-a văzut în scor. Ba mai mult, dacă aruncăm un ochi la Alegerile Prezidenţiale observăm că atunci, Klaus Iohannis a câştigat încă din primul tur în judeţul Brăila, când la conducerea organizaţiei judeţene se afla, bineînţeles, tot Alexandru Dănăilă. Concret, la vremea respectivă, după 30 de ani, s-a putut spune pentru prima dată că Brăila a ieşit din «fieful roşu», deoarece Iohannis obţinuse 33,24% în primul tur la Brăila, în timp ce Viorica Dăncilă, candidatul PSD, doar 31,12%. Iar această victorie s-a repetat, desigur şi în turul al doilea al Alegerilor Prezidenţiale. Atunci, dacă în Municipiul Brăila, Iohannis a fost votat de 55,57% dintre alegători, în judeţ, procentul a fost de 51,57% în favoarea acestuia. Ca o paranteză, Dăncilă a obţinut atunci 44,43% în municipiu şi 46,07% în judeţ. Cu alte cuvinte, atunci când s-a pus problema unui candidat bun, PNL Brăila a obţinut un scor pe măsură şi în judeţul nostru.
Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să stea de vorbă cu liberalul Alexandru Dănăilă după această decizie, însă până la închiderea ediţiei print de ieri, acesta nu a putut fi contactat telefonic. Precizăm că liberalii brăileni anunţaseră, ieri, o conferinţă de presă pentru ora 16:30. Vom reveni.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧