Politică
De ce n-o vor pesediştii brăileni înapoi în partid pe Emilia Meiroşu
• pe surse, am aflat că aceasta s-ar cam fi certat luna trecută cu cei din echipa care îi analiza adeziunea, jignindu-l pe vicele Alexandru Jantea • atât Rotaru cât şi deputatul Florin Mircea au declarat că Meiroşu trebuie să primească o confirmare de la organizaţia sectorială, pentru ca adeziunea să îi fie analizată şi validată de organizaţia municipală • pe de altă parte, în Parlament, votul ei a fost de folos PSD • europarlamentarul Mihai Tudose, de asemenea fost membru Pro România, dar reprimit în rândurile PSD Brăila şi-a exprimat speranţa că lucrurile se vor clarifica
PSD-iştii brăileni nu se grăbesc să o primească înapoi în sânul partidului pe Emilia Meiroşu, după ce aceasta a lansat o serie de acuzaţii în spaţiul public în timp ce activa ca deputat al Pro România. Parlamentarul a lansat, joi, 20 februarie, un mesaj pe pagina de Facebook, în care a anunţat, printre altele, faptul că nu a primit încă vreun răspuns oficial privind adeziunea sa făcută la nivelul organizaţiei judeţene a PSD Brăila. Pe surse, am aflat că Emilia Meiroşu s-ar fi luat la ceartă luna trecută cu membrii Adunării Generale a organizaţiei sectoriale din care face parte şi l-ar fi jignit pe viceprimarul Alexandru Jantea, în cadrul şedinţei în care trebuia să îi fie dezbătută şi acceptată adeziunea. Mai mult, se pare că deputatul nu prea ar fi bine văzut în rândurile PSD-iştilor, dovadă fiind, după cum ne-au informat surse politice, adeziunea Emiliei Meiroşu nu a fost însuşită de niciun social-democrat, aşa cum este “regula recomandărilor” în partid, ci a fost făcută în nume propriu.
“Eu și încă 150 de oameni din rândul celor 1.000 de demisionari am hotărât să ne înscriem pe 20 decembrie 2019 în PSD Brăila, tocmai pentru că o parte din greșelile enumerate de senatorul Ionuț Vulpescu au fost recunoscute la nivelul partidului. O delegație a depus adeziunile la PSD Brăila, ținând cont de invitația publică a președintelui organizației, senator Ion Rotaru și a mesajelor de unitate a oamenilor de stânga venite din partea președintelui PSD Marcel Ciolacu. Am înțeles că în cursul săptămânii viitoare (n.r. – săptămâna aceasta) se va definitiva dacă eu, împreună cu cei care și au exprimat acordul scris de a se alătura celor care au înțeles că România are nevoie de un partid de stânga puternic, deschis și dinamic, vom fi primiți în PSD Brăila”, scria Meiroşu pe reţelele de socializare la finele săptămânii trecute.
Redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura cu liderii social-democraţilor brăileni pentru a vedea care este situaţia în PSD Brăila în ceea ce priveşte adeziunile primite de la foştii membri ai partidului lui Victor Ponta şi în mod special privind soarta deputatului de Brăila.
Foştii colegi ai Emiliei Meiroşu o dau cotită că trebuie parcurşi paşii procedurali
Preşedintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, a confirmat oarecum faptul că la adunarea generală a organizaţiei sectoriale când s-a dezbătut adeziunea Emiliei Meiroşu, “spiritele s-ar fi aprins”, însă nu a dorit să intre în detalii. Chiar şi aşa, acesta a adăugat că la începutul lunii, discuţiile pe tema adeziunii deputatului trebuia reluate, însă de această dată membrii organizaţiei de cartier nu au asigurat cvorumul, cei mai mulţi declarând că nu pot participa din motive de sănătate. Rotaru a precizat că există o procedură standard care trebuie urmată atunci când vine vorba de validarea adeziunilor: o discuţie în cadrul organizaţiei sectorului unde cel care vrea să se înscrie în partid locuieşte, urmată de o validare în cadrul Biroului Executiv Municipal, dar asta în funcţie de ceea ce se întâmplă în prima etapă. Şeful PSD Brăila a afirmat că din partea Pro România, organizaţia a primit în total 148 de adeziuni, dintre care aproape 95 au fost deja analizate şi chiar validate, urmând ca în curând Biroul organizaţiei Municipale să se întrunească pentru a da votul final.
“În ceea ce o priveşte pe doamna Meiroşu, a depus şi dumneaei adeziune. Aceasta a fost discutată într-o primă fază luna trecută, din ce am înţeles eu. Acolo au fost nişte discuţii mai aprinse, nu s-a ajuns la o concluzie. Nu intru în detalii. A mai fost convocată o şedinţă, dacă nu mă înşel, luna aceasta pe la început, însă nu a avut cvorum statutar, fiindcă au venit foarte puţini membri, mulţi dintre ei au motivat că era bolnavi sau că au avut probleme. Şi nu s-a mai ţinut şedinţa respectivă. Urmează ca organizaţia să ţină şedinţa pentru a discuta şi solicitarea doamnei Meiroşu, după care intră pe procedura pe care am explicat-o mai înainte. Cam asta este situaţia la care ne aflăm la momentul în care discutăm”, a declarat Rotaru.
Întrebat dacă este adevărat că foarte mulţi PSD-işti au ceva împotriva revenirii Emiliei Meiroşu în partid, după atacurile din perioada când aceasta se afla în Pro România, senatorul a afirmat că sunt foarte multe discuţii pro şi contra, însă nu a dorit să intre în detalii. Întrebat cine anume a semnat recomandarea deputatului, Rotaru a afirmat că nu ştie cu exactitate, fiind vorba despre o informaţie care îi interesează pe cei din organizaţia municipală. Cât despre diferenţa dintre revenirea rapidă a lui Mihai Tudose în PSD, la doar câteva zile după ce a anunţat că va face acest pas şi tărăgăneala în ceea ce o priveşte pe Meiroşu, Rotaru a subliniat că europarlamentarul brăilean face parte dintre primii membri ale căror adeziuni au fost analizate în organizaţiile sectoriale şi votate apoi de Biroul Municipal. Senatorul a mai adăugat că situaţia s-ar fi repetat şi în cazul Emiliei Meiroşu dacă nu ar fi apărut probleme la momentul dezbaterii adeziunii acesteia în cadrul organizaţiei din zona Şoseaua Buzăului.
“Din câte discutam cu domnul preşedinte Sorin Boşneag (n.r. – preşedintele organizaţiei municipale a PSD Brăila), probabil că săptămâna aceasta urmează să fie confirmaţi cei care au fost discutaţi anterior. Urmând să mai vedem după aceea, în funcţie de eşantionul pe care îl mai au. Pentru că mai sunt. O parte dintre cei care nu au fost discutaţi până acum, ori nu au mai fost găsiţi la adresa indicată, la numărul de telefon, ori nu au venit din varii motive. În perioada următoare vom discuta toate adeziunile. Dacă unii dintre ei nu mai doresc, că este şi asta o variantă, vom vedea. Noi am fost consecvenţi pe decizie şi o să fim în continuare”, a mai adăugat senatorul.
Întrebat dacă Biroul organizaţiei Municipale va discuta oricum cazul Emiliei Meiroşu, chiar dacă nu a fost confirmată de organizaţia de sector, având în vedere faptul că este deputat, Rotaru a subliniat că trebuie respectată procedura pentru toţi membrii, în mod egal, astfel că şi aceasta trebuie să parcurgă toţi paşii privind adeziunea.
Acelaşi mesaj, transmis şi de Florin Mircea
Deputatul PSD Brăila Nicu Niţă nu a putut fi contactat pentru a oferi vreun comentariu privitor la adeziunile celor de la Pro România şi implicit cea a Emiliei Meiroşu, însă colegul său din Cameră, Florin Mircea, s-a arătat puţin deranjat de faptul că aceasta a anunţat pe Facebook că nu este primită în organizaţie.
“Respectăm prevederile statutare, cu etapele de primire a fiecărui membru în partid. Când vom avea toate aceste etape parcurse, mergem mai departe şi lucrăm. Dar nu este deloc în regulă. În primul rând, lucrurile nu se rezolvă nici pe Facebook, nici în mass-media. Fiecare îşi clarifică şi îşi explică adeziunea”, a declarat Mircea. Aşa o fi, dar în ultimul timp, când Meiroşu a votat alături de deputaţii PSD, în Parlament, a fost bună? Dacă pesediştii sunt aşa corecţi trebuia s-o informeze direct, de când a venit cu adeziunea, că din x motive n-o mai vor în partid.
Tudose speră ca lucrurile să se clarifice
Contactat telefonic, ieri, pentru a vedea cum comentează întârzierea acceptării adeziunii fostei sale colege, atât în PSD cât şi în perioada cât a activat în Pro România, europarlamentarul brăilean, Mihai Tudose a precizat că vrea să vină în Brăila şi să discute cu membrii organizaţiei înainte de a face vreun comentariu. Acesta a adăugat că nu ştie ce anume a declarat Meiroşu pe Facebook şi că nu poate comenta din exterior subiectul, dar şi-a exprimat convingerea că situaţia se va regla.
“Nu ştiu foarte multe despre acest subiect deocamdată şi nu vreau să comentez în necunoştinţă de cauză. Sunt convins că lucrurile se vor regla. Sunt procedurile mai greoaie în privinţa adeziunilor la PSD. Şi au fost şi mulţi care au venit cu adeziuni. Ăsta este adevărul”, a declarat Tudose.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















