Învățământ
Dascăli la 19 ani
• Raluca-Ionela Bălan (foto dreapta) și Andreea Jilavu (foto stânga) fac parte din noua generație de dascăli brăileni • la doar 19 ani sunt ”mamele de la școală” pentru copii de 3 și 6 ani, dar vârsta tânără le ajută să fie mai aproape de ”copiii” lor • în fiecare zi, cele două intră cu drag în sălile de clasă și au grijă să le insufle celor mici valori precum prietenia, respectul, empatia și generozitatea
Au doar 19 ani dar timp de câteva ore pe zi sunt ”mame” pentru copii de 3 și 6 ani. Vorbim despre Raluca-Ionela Bălan și Andreea Jilavu, „mamele de la școală”, două dintre cele mai tinere cadre didactice din Brăila. În vara anului trecut le găseam în bancă, fiind eleve la Liceul Național Pedagogic ”D. P. Perpessicus”, profil învățător-educator. Câteva luni mai târziu, din toamna lui 2022, le găsim la catedră. Raluca este educatoare la Grădinița cu Program Prelungit nr. 48 ”Luceafărul” din municipiu, iar Andreea este învățătoare la Școala Gimnazială ”Vasile Băncilă” din comuna Scorțaru Nou. Ambele și-au câștigat postul prin concurs, în urma notelor foarte mari obținute la examenul de Titularizare. De 8 martie, în cadrul unui interviu special realizat de cotidianul ”Obiectiv”, Raluca și Andreea ne-au vorbit despre provocările pe care le întâmpină un dascăl atât de tânăr, dar și despre micile victorii și marile bucurii pe care le primesc zi de zi de la ”copiii lor”.
Raluca Bălan: ”În fiecare zi intru în sala de clasă cu o dorință: să-mi merit copiii”
Raluca-Ionela Bălan este educatoare la Grădinița cu Program Prelungit nr. 48 ”Luceafărul” din municipiul Brăila, la grupa mică. Și-a ales această meserie pentru că iubește copiii și i-a plăcut dintotdeauna să lucreze cu aceștia. Prima întâlnire cu cei mici a fost însă și cea mai mare provocare.
”În prima zi de grădiniță, când ușa clasei s-a închis și am rămas singură cu ei, acela a fost momentul în care oficial nu mai eram «domnișoara practicantă», eram «doamna». Nu a fost simplu! Îmi doream doar ca cei mici să aibă încredere în mine. Fiind grupa mică, despărțirea de părinți a fost o încercare grea pentru ei și anticipam faptul că se vor exterioriza prin plans. Dar niciun scenariu nu m-a putut pregăti pentru 20 de copii de 3 ani care plâng continuu. Ușor-ușor, am format relații bazate pe încredere și afecțiune, iar în momentul de față avem unii copii care nu mai vor să plece de la grădiniță sau care îmi spun că în weekend le-a fost tare dor să vină la grădiniță ca să petreacă timp cu mine și cu colegii”, ne-a mărturisit Raluca.
Tânăra spune că a fost primită cu brațele deschise și de părinți, care nu au ținut cont de bariera vârstei de 19 ani pe care o are ”doamna”. ”Am șansa să am la grupă niște părinți deschiși, implicați, care se mobilizează repede în orice împrejurări. Au fost și sunt un real ajutor pentru mine. Nu am simțit niciodată reticență din partea dumnealor și le mulțumesc pentru că mi-au ușurat acest prim an”, spune aceasta.
Cum arată o zi din viața tinerei educatoare? Începe la 6.30 și se termină seara la 20.00, timp în care decupează, pictează, lipește, caută cântece, povești, poezii, scrie planificări și proiecte de activitate. Acum înțelege cu adevărat cât de multă muncă depune un dascăl pentru câteva ore petrecute la clasă. ”Nu știam că în spatele fiecărei informații predate se ascund nopți nedormite de studiu, de scris, de rescris. În prima lună de învățământ am realizat că a fi cadru didactic nu presupune doar activitatea cu elevii, ci și procese verbale, planificări, fișe, sedințe cu părinții, consilii profesorale”, ne-a povestit Raluca.
Le face însă pe toate cu drag pentru copiii ei, pe care îi descrie ca fiind ”inteligenți, frumoși, curioși, haioși, minunați și încă ceva mai mult”. De aceea, intră în fiecare zi în clasă cu o dorință, aceea de a-și ”merita copiii, în deplinătate”.
”Copiii mei desenează și cântă cel mai frumos, cunosc cel mai bine cifrele de la 1 la 3, sunt cei mai buni sportivi, oferă cele mai iubitoare îmbrățișări și cele mai originale complimente. Când sunt cu ei, totul e la superlativ și sper ca Dumnezeu să le ghideze pașii în continuare către drumuri excelente. Și sper ca eu să fiu în fiecare zi suficient de empatică, de înțelegătoare, de blândă, de înțeleaptă”, ne-a spus Raluca.
De asemenea, tânăra educatoare își mai dorește să îi învețe pe cei mici să aibă încredere în ei și în ceilalți. ”Vreau ca cei mici să învețe de la mine să ia deciziile care îi fac fericiți pe ei, să fie dezinvolți și să nu le fie teamă să se desprindă de majoritate, atunci când scopul este bun și curat. De asemenea, îmi doresc să-i învăț să iubească țara și limba română, să plece oriunde vor ei în lumea aceasta mare și frumoasă, dar să nu-și trădeze rădăcinile și să nu le uite, absolut niciodată”, ne-a declarat aceasta.
Despre Raluca mai trebuie să știți că anul trecut, în clasa a XII-a, a obținut locul II la Olimpiada Națională de Pedagogie-Psihologie, apoi a făcut performanță la examenul de Bacalaureat (nota 10 la matematică și psihologie și nota 9,60 la română), iar la examenul național de Titularizare (2022) a obținut una dintre cele mai mari note din județ. În prezent, în paralel cu cariera didactică, studiază Literele la Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați. Și tot îi mai rămâne timp liber pentru a se dedica voluntariatului, lucru pe care îl face de la 15 ani, fiind membră în cadrul Forumului Tinerilor din România-Brăila.
Andreea Jilavu: ”În fiecare zi intru în clasă cu dorința de a-mi vedea elevii fericiți”
În fiecare săptămână, de luni până vineri, Andreea Jilavu face naveta 30 km pentru a ajunge la Școala Gimnazială „Vasile Băncilă” din Scorțaru Nou, acolo unde este învățătoare la clasa pregătitoare și unde o așteaptă ” nouă suflete frumoase”. A visat de mică la această meserie, fiind genul de fetiță care ”așeza păpușile într-o sală de clasă improvizată și le dădea teme”.
”Ador să lucrez cu cei mici. În meseria aceasta nu există monotonie și chiar dacă într-una din zile ajung la școală cu o stare de spirit nu prea bună, până la finalul programului elevii îmi aduc zâmbetul pe buze”, ne-a povestit aceasta.
După examenul de Titularizare din vara trecută, Andreea a ales să predea ”la țară” și vrea să le demonstreze tuturor că ”se face carte” și în mediul rural.
”Eu am fost elevă la o școală din mediul rural și am avut parte de o educație de calitate, în ciuda clasicei comparații dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural. De aceea vreau să contribui la îndepărtarea acestei preconcepții, oferindu-le elevilor mei toată susținerea”, ne-a explicat tânăra învățătoare.
Andreea ne-a mărturisit că, odată cu trecerea din bancă la catedră, pe lângă responsabilități, au apărut și multe provocări, de la asigurarea materialelor necesare desfășurări orelor, la problemele copiilor de acasă, care le influențează starea de la școală. La toate acestea se adaugă și birocrația, ”sutele de hârtii” care au acaparat-o de când a început munca. Elevii ei merită însă tot efortul!
”În fiecare zi intru în clasă cu dorința de a-mi vedea elevii fericiți și entuziasmați de activitățile pe care le-am pregătit. Elevii mei sunt speciali și împreună am devenit o familie. În ciuda poveștilor diferite (și greu de acceptat pentru unii dintre ei) pe care le au, vin la școală cu zâmbetul pe buze și încă și-au păstrat acea inocență de copil. Încă din prima zi de școală am sperat să se creeze o legătură frumoasă între noi și exact așa a și fost. În prezent suntem foarte apropiați unii de ceilalți”, susține aceasta.
Dincolo de conținuturile din programa școlară, Andreea își dorește ca cei mici să învețe de la ea și alte lucruri care îi vor ajuta în viață.
”Aș vrea ca cei mici să învețe de la mine și alături de mine cum să aibă încredere în forțele proprii, să-și dezvolte inteligența emoțională și să empatizeze cu cei din jur”, ne-a spus învățătoarea.
Ce înseamnă pentru Andreea un dascăl bun? O persoană care, pe lângă pregătire temeinică în domeniu, are capacitatea de a empatiza cu elevul și de a crea o legătură cu acesta, ”încălcând acea barieră dintre profesor și elev”. De aceea, le recomandă tuturor tinerilor tentați de ideea de a intra în învățământ să facă acest pas doar dacă le place cu adevărat această meserie.
”Nu este un loc de muncă unde s-a terminat programul și poți pleca acasă. Apar situații delicate, iar de cele mai multe ori nu poți lăsa deoparte problemele de la muncă atunci când ajungi acasă. Dar este o meserie pe care dacă o faci din suflet, vei fi apreciat și efortul depus aduce rezultate frumoase”, este mesajul Andreei.
Deși este abia la începutul carieriei, Andreea s-a lovit de problemele sociale și economice ale elevilor din mediul rural și nu de puține ori a scos bani din buzunarul ei pentru a desfășura diverse activități cu copiii. Iar dacă ar putea schimba ceva la sistemul de educație și-ar dori ca statul să facă investiții serioase în școli. ”Trebuie investit în școli, în condiții, în materiale. Și aș acorda mai mult sprijin elevilor din medii defavorizate, nu doar acele trei-patru caiete pe care le primesc la începutul anului școlar”, este de părere aceasta.
Până atunci însă, Andreea va încerca în fiecare zi să fie un model pentru copiii ei. Iar în paralel își va continua și studiile, aceasta urmând Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Cum educatoarele, învățătoarele și profesoarele sunt cele care pun bazele educației unui copil, astăzi, de 8 martie, le urăm ”La mulți ani!” tuturor ”mamelor” de la școală”.
Raluca Bălan
– Dacă nu eram educatoare aș fi fost… am avut, într-adevăr, mai multe meserii pe care mi-ar fi făcut plăcere să le practic, dar real vorbind, a fi cadru didactic este ceea ce consider că se potrivește cu mine, cu personalitatea mea.
– Cea mai mare bucurie a mea a fost când… am două, una personală și una profesională. Pe plan personal, cea mai mare bucurie a mea a fost nașterea surorii mele, Anais, care are 6 ani acum și pe care o divinizez. Pe plan profesional, copiii mei de la grupă sunt cea mai mare bucurie a mea. Mă bucur pentru fiecare progres de-al lor și îi învăț să se bucure și ei, să se autoaprecieze.
– Cel mai emoționant moment a fost… prima serbare, pentru că știam că este o premieră atât pentru ei, cât și pentru mine. La serbare nu a mai contat intervenția mea și a colegei mele, ci au fost vizibile doar cunoștințele pe care cei mici le-au acumulat până atunci.
– Cea mai de preț lecție primită de la copii a fost… că atenția mea deplină, concentrată exclusiv pe ei, este mai importantă decât orice material didactic modern. Cele mai bune rezultate au venit în momentul în care ne-am așezat toți pe covor, iar eu le-am spus o poveste, utilizând doar câteva planșe sau în momentul în care am închis boxa portabilă și am început să cânt eu cu ei, direct.
Andreea Jilavu
– Dacă nu eram învățătoare aș fi fost… ghid turistic! Îmi place să călătoresc și să aflu poveștile locurilor pe care le vizitez.
– Cea mai mare bucurie a mea a fost când… am primit un feedback pozitiv al muncii mele, atunci când elevii mei au început să scrie primele lor cuvinte și să citească primele propoziții. Este o satisfacție pe care nu o pot descrie în cuvinte!
– Cel mai emoționant moment a fost… atunci când am reușit să-i duc pe o parte dintre elevii mei să-l întâlnească pe Moș Crăciun. Cei mai mulți dintre ei nu au părăsit de prea multe ori satul în care locuiesc, iar această ieșire a rămas pentru ei și pentru mine o amintire de neuitat. Bucuria lor pentru această „excursie”, cum au numit-o ei, m-a emoționat extrem de mult.
– Cea mai de preț lecție primită de la copii a fost… să fiu mai recunoscătoare pentru ceea ce am! Am văzut cum elevii mei s-au bucurat pentru niște lucruri pe care noi, oamenii „obișnuiți”, le considerăm banale sau nesemnificative.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
