Politică
Dănăilă despre greşelile de strategie invocate de Varga şi Boboc: «Analizele acestea ar trebui să le facem plecând de la fiecare persoană, inclusiv de la cei care reclamă»
• fostul lider al PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a afirmat că este nevoie de o analiză foarte amănunţită a modului în care s-a desfăşurat această campanie electorală în cadrul organizaţiei • acesta a pornit de la comentariile făcute de Cătălin Boboc şi Vasile Varga, care au invocat unele “greşeli de strategie”, atât acum, cât şi în trecut • potrivit lui Dănăilă, astăzi ar urma să aibă loc o întâlnire la partid cu secretarul general al PNL şi vicepreşedintele regional
Preşedintele demisionar al PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a precizat că urmează o analiză amănunţită la partid privind scorul mic obţinut la Alegerile Locale 2020, dar şi felul în care s-a desfăşurat campania. Întrebat în cadrul unei conferinţe de presă recente, cum comentează declaraţiile deputatului Vasile Varga şi ale candidatului la preşedinţia CJ Brăila din partea PNL, Cătălin Boboc, care au invocat anumite “greşeli de strategie” şi probleme la ultimele alegeri, Dănăilă a punctat că într-adevăr ar trebui analizat foarte bine acest aspect.
“Ce pot să vă spun este că cel mai important lucru este să analizăm. Trebuie să analizăm şi problemele de strategie la care face referire domnul Varga. Să vedem care a fost strategia, ce probleme au fost acolo? Ce ar trebui să reparăm? Sau ce nu s-a făcut în timpul campaniei şi de ce nu s-a făcut? De ce nu s-au discutat lucrurile astea la momentul respectiv, în cadrul şedinţelor de campanie, pentru că am avut mai multe şedinţe de campanie. Deci, clar, trebuie făcută o analiză a implicării fiecăruia, la care vreau să particip şi eu. Cine s-a ocupat de fiecare bucăţică? De ce nu au mers lucrurile foarte bine. Şi analizele acestea ar trebui să le facem plecând de la fiecare persoană, inclusiv de la cei care reclamă că trebuie făcute aceste analize. Iar în ceea ce-l priveşte pe Cătălin Boboc, sunt de aceeaşi părere. Trebuie analizat să vedem de ce nu am reuşit să câştigăm la Brăila, nici data trecută în 2016 şi nici acum. Trebuie să vedem, să analizăm, poate avem o problemă cu candidatul şi nu ne-am dat seama până acum. Mă refer la asta: De ce filiala nu a reuşit să câştige nici Primăria Municipiului Brăila şi nici Consiliul Judeţean?! Atât! La asta mă refer! şi la faptul că poate avem o problemă cu candidaţii. Poate ar trebui să ne gândim, să stabilim candidaţii într-un alt mod”, a declarat Dănăilă.
În cadrul aceleeaşi conferinţe de presă, Dănăilă a explicat că pe durata întregii campanii, candidaţii au avut libertate totală şi şi-au putut alege echipele proprii de promovare. De asemenea, a explicat că alegerea candidaţilor (inclusiv colaborarea cu partidul local Brăila Nouă) s-a făcut în urma unui sondaj realizat de o firmă, la comanda PNL Naţional, pe modelul abordat de partid în toată ţara.
Cât despre faptul că liberalul Cătălin Boboc a declarat că nu ar mai dori să candideze pentru vreo altă funcţie administrativă sau în partid, Dănăilă a apreciat gestul drept o abordare corectă, având în vedere scorul acestuia la alegerile locale. Totodată, fostul preşedinte al PNL Brăila a dorit să sublinieze că organizaţia pe care a condus-o a reuşit să obţină un scor mult mai bun pe judeţ la alegerile locale trecute, când pentru preşedinţia CJ Brăila era nominalizat Florin Cîrligea, iar el a fost la rândul său candidat în tandem cu acesta.
“Eu sunt om de partid. De aceea mi-am şi prezentat demisia, pentru că înţeleg necesitatea ca la Alegerile Parlamentare să ne pregătim pentru un rezultat cât mai bun. Este foarte important ca Brăila să ia un număr cât mai mare de parlamentari care să susţină viitorul Guvern. Ăsta este şi motivul pentru care mi-am dat demisia. Poate veni cineva care poate să facă performanţă mai mare, cu o imagine mai bună, cu o echipă şi o structură care să creeze un avantaj în viitoarea campanie electorală”, a mai precizat Dănăilă.
Reamintim că, preşedintele demisionar al PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a explicat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că din momentul în care s-a stabilit la Centru pragul de 27% ca scor minim pentru partide la nivel de judeţe, a luat decizia să îşi asume eşecul, să îşi pună demisia pe masă şi să lase membrii organizaţiei să îi analizeze activitatea. Dănăilă a anunţat atunci că, astăzi, va avea loc o întâlnire la PNL Brăila la care va participa secretarul general al partidului, deputatul Robert Sighiartău şi vicepreşedintele regional, deputatul de Galaţi, Victor Paul Dobre. Întâlnire la care Biroul Politic Judeţean al PNL Brăila va fi dizolvat şi se va analiza rezultatul alegerilor locale 2020. Ulterior, cel mai probabil luni, potrivit liberalului, ar urma să aibă loc un Birou Politic Naţional, în care să se stabilească o conducere interimară a organizaţiei, variantă care va funcţiona până la finalul Alegerilor Parlamentare.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















