Social Media

Administrație

Dacia Unirea, ultimele zile

Timp de citire: 15 minute

• consilierul judeţean PNL Brăila Florin Cîrligea este ferm convins că echipa de fotbal Dacia Unirea se va desfiinţa dacă nu primeşte ajutor financiar din partea autorităţilor locale • după ce la Consiliul Judeţean s-au respins toate proiectele depuse de club pentru finanţare, acesta consideră că autorităţile trebuie să ia în calcul o asociere pe modelul HC Dunărea • în 2019, Dacia Unirea va sărbători 100 de ani de fotbal la nivel competiţional în Brăila, iar consilierul se teme că se va ajunge la desfiinţare exact atunci • Vasile Popa, vicepreşedintele clubului, susţine că nu va renunţa la echipă, însă afirmă că autorităţile ar putea măcar să preia bazele sportive pentru a-i degreva de unele cheltuieli • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a punctat că este deschis dialogului privind o asociere, dar numai dacă se vor implica şi celelalte părţi • acesta a invitat Clubul ca în 2019 să vină la finanţare cu un proiect bine făcut şi legal • primarul Marian Dragomir nu ia în calcul o asociere, însă îşi concentrează eforturile pe reabilitarea Stadionului Progresul
 
O asociere între Consiliul Judeţean, Primărie şi mediul privat pentru a salva Clubul Dacia Unirea de la desfiinţare taman în 2019, când se vor sărbători 100 de ani de fotbal competiţional la Brăila. Asta a solicitat autorităţilor consilierul judeţean PNL Florin Cîrligea, unul dintre finanţatorii echipei, în caz contrar avertizând că judeţul nostru nu se va mai putea lăuda cu o echipă de fotbal la nivel înalt. Reacţia a venit după ce proiectul depus de club pentru a obţine finanţare de la Consiliul Judeţean Brăila a fost respins ca fiind neeligibil, iar Primăria Brăila, deşi alocă fonduri, nu acoperă nici pe departe nevoile reale ale unei echipe din Liga a II-a. Cîrligea acuză că pur şi simplu nu se vrea sprijinirea fotbalului brăilean. La rândul său, ceva mai conciliant, Vasile Popa, vicepreşedintele Dacia Unirea, a afirmat că există deschidere pentru o asociere, indiferent de forma juridică preferată de autorităţi. Ba mai mult, acesta a făcut un apel ca măcar bazele sportive să fie preluate şi reabilitate de Primărie sau CJ Brăila, pentru a mai reduce din cheltuieli.
Întrebaţi dacă asocierea poate fi o soluţie pentru sprijinirea fotbalului brăilean, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi primarul Marian Dragomir au dat răspunsuri diferite. Chiriac susţine că este deschis dialogului în acest sens dacă şi celelalte părţi sunt interesate, însă a îndemnat mai întâi ca Dacia Unirea să încerce să vină cu un proiect bine făcut pentru a obţine finanţare în 2019.  Dragomir însă a recunoscut tranşant că nu ia în calcul o asemenea asociere. Chiar şi aşa, edilul-şef a subliniat că preferă ca municipalitatea să se concentreze şi să investească în Stadionul Progresul, iar apoi în cel municipal.
Cert este că, în toată această zbatere pentru obţinerea banilor, echipa de fotbal a avut rezultate tot mai slabe. Motivul: din cauza subfinanţării nu s-a putut crea un lot care să facă performanţă la Brăila. S-a mers întotdeauna pe diverse variante privind echipa, mulţi fotbalişti buni au plecat şi clubul a fost mereu forţat să opteze pentru soluţii de avarie.
 
De ce nu a primit Dacia Unirea bani de la CJ
Pe scurt, Primăria Brăila s-a angajat să aloce echipei Dacia Unirea 450.000 lei în acest an prin proiecte depuse în baza Legii 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. Din această sumă, până în prezent s-a alocat doar puţin mai mult de jumătate, urmând ca Dacia Unirea să mai depună un alt proiect pentru trimestrul 4 pentru a primi restul banilor. Ei bine, la Consiliul Judeţean lucrurile sunt mai complicate. După realizarea unui regulament pentru finanţarea sportului, Clubul Dacia Unirea a depus un proiect, însă a fost nevoit să îl redepună la scurt timp ca urmare a unor modificări la acest document, modificări prin care s-a eliminat din ecuaţie plata salariilor jucătorilor. Ei bine, nici de această dată echipa de fotbal nu a avut noroc de finanţare, deoarece proiectul le-a fost respins ca neeligibil, deoarece solicitările de finanţare au fost identice cu cele din proiectul depus la Primărie. Vasile Popa susţine însă că nu poate cere altceva pentru că la o echipă de fotbal în cazul cheltuielilor considerate eligibile nu intră foarte multe elemente: cazare, arbitraje, masa, medicamente, echipament şi transport, în condiţiile în care contractele sportive au fost eliminate din lista de solicitări.
“Cuantumul sumei alocate de Primărie este constant, dar mic – 450.000 lei, dar proiectul a fost împărţit în două. Până la ora actuală am primit bani în cadrul unui proiect pe care l-am depus în valoare de 290.000 lei, din care s-au decontat deocamdată doar 240.000 lei. Mai urmează în trimestrul 4 încă o diferenţă de vreo 50.000 lei. Apoi, pentru diferenţa de până la 450.000 lei cât ni s-a promis trebuie să depunem un alt proiect, în alt context şi lucrăm la asta. CJ Brăila nu a finanţat echipa profesionistă din 2013. Singurele finanţări pe care le-a acordat au fost în cadrul a două proiecte pentru Centrul de copii şi juniori şi pentru promovarea imaginii fotbalului în judeţ. În momentul în care am depus proiectul la Primărie, la nivel de Consiliu Judeţean nici măcar nu era aprobat regulamentul de finanţare. Proiectul a fost făcut pentru întregul an financiar, nu competiţional. Fiindcă aşa ni s-a cerut. (…) În momentul în care s-a aprobat regulamentul Consiliului Judeţean, noi am depus un proiect de finanţare plecând de la o sumă discutată iniţial la începutul anului de 700.000 lei. S-a redus. Prin buget s-a aprobat doar maxim 500.000 lei de proiect, aşa că am făcut un proiect pe suma aceasta. Am primit apoi adresă că trebuie să îl retragem, deoarece se modificase Legea Sportului. Dar se făcuseră doar două schimbări: nu mai era necesar avizul Consiliului Concurenţei şi s-a eliminat plafonul de 5% maxim pentru autorităţi. În prima variantă de regulament, cheltuielile cu contractele sportive, conform Legii 80 a Sportului, care modifică Legea 69, erau eligibile. În a doua variantă a regulamentului pe care au aprobat-o consilierii, s-a scos. De la 500.000 lei s-au dus apoi la 300.000 lei, care este oricum foarte puţin. Şi apoi ne-au spus că este neeligibil pentru că se suprapun cheltuielile efectuate în cursul unui an financiar cu proiectul de la Primărie şi că regulamentul nu permite să fie finanţat din două surse”, a explicat Popa.
Sursa citată a adăugat că o asociere, indiferent de forma juridică pe care ar dori-o autorităţile pentru acest lucru, ar rezolva problema, însă până acum nici CJ Brăila şi nici Primăria nu au acceptat ideea. Popa a precizat că Dacia Unirea a făcut o asemenea propunere de asociere şi în scris, însă autorităţile au răspuns negativ.
“În 2019 se aniversează 100 de ani de fotbal la nivel competiţional la Brăila. Am pregătit o mulţime de evenimente de Centenar, ar fi păcat să renunţăm, să le ducem la Liga a III-a. În acest sens, am făcut propuneri concrete, dintre care una chiar în scris, oficială către CJ Brăila. Am vorbit despre o asociere sub orice formă doresc dumnealor. Iar răspunsul primit a fost unul foarte evaziv. Că nu se poate! Iar domnul primar ne-a spus clar şi fără nicio cale de întoarcere că Primăria nu este interesată de o formă din aceasta de asociere, dar că ne va sprijini în continuare prin proiecte sportive. Lucru pe care îl şi face. Dar în cuantum insuficient pentru noi. Ca să supravieţuieşti la Liga a II-a îţi trebuie minimum 500.000 euro. Noi reuşim cu greu de ani de zile, nu ştiu cum. Dar asta nu înseamnă că renunţăm. Sub nicio formă!”, a mai adăugat Popa, dând exemplu faptul că la nivel naţional foarte multe cluburi de Liga a II-a sunt finanţate aproape 100% de autorităţile publice locale.
Precizăm că la cea mai recentă şedinţă ordinară a CJ Brăila, consilierul judeţean PND Simona Drăghincescu, care face parte din Comisia care a evaluat proiectele depuse de cluburile sportive pentru finanţare, a explicat că Dacia Unirea s-a prezentat de mai multe ori cu un proiect prost făcut şi copy-paste al celui depus la Primărie, ceea ce nu s-a putut accepta.
 
Chiriac îndemnă Clubul să facă un proiect mai bun în 2019
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că nu este total împotriva ideii de asociere pe modelul HC Dunărea, însă instituţia pe care o reprezintă nu poate fi singura implicată. Chiar şi aşa, acesta a explicat că Dacia Unirea poate să obţină negreşit finanţare pe o sumă consistentă dacă în 2019, când se va discuta noul buget, va veni cu un proiect eligibil şi legal.
“Noi avem un regulament, după cum bine ştiţi, pe Legea 69. Am dat posibilitatea tuturor cluburilor care sunt organizate printr-un ONG să depună un proiect. Au depus şi ei proiect. Dar comisia le-a respins proiectul pentru că era identic cu cel depus la Primărie, cu sume egale. Ca să nu avem probleme cu Curtea de Conturi referitoare la finanţarea respectivă, proiectul de la Consiliu a fost respins. Cel de la Primărie a fost aprobat. Este problema lor cum se organizează. Banii încă sunt acolo. Erau bani dedicaţi pentru fiecare ramură sportivă în parte. Acum nu mai pot să depună proiect pentru că termenele au expirat. La anul! Nu pot eu decide să ne asociem. Asocierea înseamnă mai mulţi parteneri. Trebuie purtată o discuţie şi cu Primăria şi cu parteneri privaţi. Asta înseamnă asociere! Nu doar Consiliul Judeţean. Eu sunt pentru finanţarea sportului. Aţi văzut că au câştigat proiect cei de la baschet, cei de la volei. Puteau să câştige proiect mult mai mare, cu mai mulţi bani şi pe fotbal. Dar trebuia să facă un proiect bun şi pe lege. Nu am nimic împotrivă”, a declarat Chiriac.
Mai mult, preşedintele CJ Brăila a adăugat că din punctul său de vedere autorităţile locale ar trebui să investească în infrastructură şi acesta să fie aportul adus pentru sprijinirea sportului.
 
Dragomir se concentrează pe reabilitarea Stadionului Progresul
Întrebat dacă ia în calcul o asociere pentru salvarea echipei de fotbal Dacia Unirea, primarul Marian Dragomir a răspuns că va sprijini sportul la fel ca până acum, prin finanţarea proiectelor depuse pe Legea 69, însă şi a infrastructurii.
“Asocierea se poate face doar prin Consiliul Judeţean dacă doresc. La noi la Primărie, nu. Noi am demarat deja şi am semnat contractul de proiectare faza 1 pentru Stadionul Progresul. O să finanţăm ca şi până acum echipele de fotbal, baschet, handbal, volei etc. Dar ne vom axa pe modernizarea infrastructurii sportive şi banii pe care îi avem o să îi dăm pentru modernizarea Stadionului Progresul. Ulterior, când vom avea un stadion funcţional să putem să începem reabilitările şi la Stadionul Municipal, echipele de acolo vor putea să joace pe Stadionul Progresul. Anul acesta o să aprobăm în CLM indicatorii tehnico-economici, urmând ca ulterior să declanşăm licitaţia pentru proiectare finală, pentru proiect tehnic şi execuţie. De anul viitor ar trebui să intre în lucru”, a declarat Dragomir.
 
“Aniversăm 100 de ani prin desfiinţare…”
Consilierul judeţean PNL Florin Cîrligea, cel care a adus în atenţia publică prima oară problemele de la Clubul Dacia Unirea, susţine că motivele pentru care CJ Brăila a respins proiectul depus pentru finanţare sunt inventate. Acesta a afirmat că de patru ani de zile “se vinde aceeaşi minciună”, însă interesele sunt altele.
“Nu e adevărat! Dacia Unirea are proiecte bune! Spun de regulament, apoi că nu se mai dau bani pentru salarii, că sunt aceleaşi tipuri de cheltuieli ca în proiectul de la Primărie. Dar normal că în proiect sunt aceleaşi cheltuieli, că doar nu pot cere bani ca să cumpere rumeguş! Nu? Cheltuielile sunt cele clasice la o echipă de fotbal: deplasări, arbitraje, cazare. Că dacă unul (n.r. – Primăria) dădea suficienţi bani pentru a acoperi toate cheltuielile astea nu se mai punea problema. Dacă le dădea un milion de lei pentru echipă şi pentru cea de juniori, atunci da! Dar când unul îţi dă 300.000 lei şi se întinde pe un an de zile şi altul îţi spune că se suprapune cu Primăria…”, a declarat Cîrligea vizibil iritat. 
Acesta a afirmat că o asociere între Primărie, CJ şi privaţi pentru Clubul Dacia Unirea s-ar putea face fără probleme, pe modelul Handbal Club Dunărea Brăila, dar nu se vrea.
“Discuţia din primăvară aşa a fost: domnule, haideţi să vedem cum facem! Unii dau jumate, ceilalţi încă jumătate şi o scoatem la capăt. Eu oricum le-am zis că nu cred că mai durează o săptămână. Probabil meciul ăsta de acasă. După, cred că se desfiinţează echipa, că nu are cum să reziste! Şi asta la 100 de ani! Aniversăm 100 de ani prin desfiinţare… Cu marele concurs al unora. Din păcate nu se vrea. Dacă faceţi o socoteală şi împărţiţi la 12 suma de 260.000 lei, veţi vedea că face undeva cam 21.000. Cât e salariul pe economie? 1.950 lei. Bun. Poţi să asiguri salariile? Nu prea. Pentru că o echipă din asta are nici mai mult nici mai puţin de 22 de oameni, plus antrenori, plus medic şi aşa mai departe. La divizia H se stă cu 1.800 lei. Dar eu zic că nu era o sumă enormă. Cu vreun milion şi jumătate de lei se descurcau cu toate. Cu ce se mai aduna de pe la privaţi era chiar ok”, a mai punctat liberalul.
În plus, Cîrligea a atras atenţia că deşi se sprijină echipele de copii şi juniori, nimeni nu îşi pune problema ce vor face aceştia după ce împlinesc 18 ani, în condiţiile în care echipa Dacia Unirea se chinuie să supravieţuiască de la o săptămâna la alta.
 
Buget de austeritate, rezultate mediocre
În cei cinci ani de când Concivia a luat mâna de pe echipa de fotbal, clubul CF Brăila, transformat ulterior în Dacia Unirea ca ONG, nu a mai primit aceeaşi finanţare din partea autorităţilor locale ca înainte. Doar Primăria a alocat fonduri, nu şi Consiliul Judeţean, iar în aceşti ani clubul a supravieţuit cu greu în acest eşalon. Cât despre crearea unei echipe care să evolueze câţiva ani cu un obiectiv îndrăzneţ, nici nu s-a pus problema! La fiecare început de sezon s-au petrecut schimbări majore la nivelul lotului. Neavând un buget stabil, fostul antrenor Alin Pânzaru a trebuit să improvizeze în teren cu tot felul de soluţii de avarie. Neavând bani, conducerea clubului nu a putut să aducă jucători experimentaţi. Şi totuşi, chiar şi aşa au fost perioade în care Dacia Unirea a făcut lucruri frumoase, atât în campionatul Ligii a II-a cât şi în Cupa României.
Însă după cinci ani de incertitudini, Pânzaru a plecat şi odată cu el majoritatea jucătorilor. Pentru Dacia Unirea a fost o vară fierbinte, fără jucători şi fără un  buget care să-i permită să spere la a continua în acest eşalon, formaţia brăileană a fost la un pas de a se retrage oficial din Liga a II-a. Din fericire, cu o lună înainte de startul campionatului a venit salvarea, mai precis a fost instalată o nouă conducere. Răzvan Tudoroiu a preluat funcţia de preşedinte executiv, iar ca manager general a fost investit Cristian Hossu, iar acesta din urmă a adus un nou antrenor principal, pe Gheorghe Barbu. Noul antrenor a rezistat la Brăila doar trei etape, apoi a motivat că problemele personale nu-i mai permit să rămână la Brăila şi că trebuie să revină acasă alături de familie. Iar dezastrul de la Clinceni a făcut şi prima victimă din conducerea clubului: Dacia Unirea a renunţat la serviciile preşedintelui executiv, Răzvan Todoroiu, clubul urmând să fie condus de către Cristian Hossu. La doar o săptămână de la plecarea lui, Hossu l-a instalat antrenor principal pe Florentin Petre.
Clubul a mai făcut câteva implanturi de jucători, însă din punct de vedere valoric, lotul încă nu corespunde pretenţiilor acestui eşalon. Iar în aceste condiţii, în acest moment, se pune doar problema supravieţuirii în Liga a II-a, nicidecum realizarea unor performanţe deosebite. Trist este că totul se întâmplă exact cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului fotbalistic brăilean.

Administrație

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție

Publicat

în

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.

Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.

După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul  Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.

”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.

Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.

Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989

La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.

”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.

Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.

În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.

Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.

Citește articolul complet

Administrație

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor

Publicat

în

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.

„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.

A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.

”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”

”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.

Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:

Primarii vin cu argumente pertinente

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.

Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.

Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.

Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.

Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.

Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.

Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.

Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”

”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.

Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.

Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.

Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.

Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:

”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.

Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.

Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.

Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an

Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.

Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.

Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧