Politică
Cum justifică parlamentarii brăileni peste 5.000 lei lunar, în plus, la sumele forfetare
• în timp ce tot mai multe categorii de români se plâng de efectele negative ale revoluţiei fiscale şi a legii salarizării, în Parlament lucrurile stau tot mai bine • pe lângă indemnizaţia majorată de la 1 ianuarie, deputaţii şi senatorii primesc şi mai mulţi bani pentru cabinete: peste 5.000 lei lunar • întrebaţi ce planuri au pentru aceşti bani, cei mai mulţi dintre parlamentarii brăileni au precizat că vor mări salarii şi vor mai angaja personal • de asemenea, câţiva dintre aceştia au susţinut că îşi vor dona indemnizaţia sau că vor oferi burse unor “tineri studenţi merituoşi”
Legea salarizării unitare şi “revoluţia fiscală”, controversatele măsuri ale Guvernării PSD-ALDE care au stârnit o serie de critici atât din partea sectorului privat, cât şi din zona publică, sunt tot mai darnice cu parlamentarii. În afară de o mărire cu aproximativ 8% a indemnizaţiei, deputaţii şi senatorii beneficiază începând cu 1 ianuarie şi de sume considerabil mai mari pentru cabinetele din teritoriu. Este vorba de sumele forfetare, care se calculează în funcţie de indemnizaţia parlamentarilor. Potrivit presei centrale, un parlamentar primea în vara anului trecut o sumă forfetară de 11.500 lei, însă de la 1 iulie 2017, odată cu legea salarizării, această sumă a crescut la aproximativ 20.000 lei. Ei bine, începând cu acest an, suma forfetară a crescut din nou, ajungând la aproximativ 25.000 lei pe lună.
Întrebaţi despre această nouă majorare la sumele forfetare cu peste 5.000 lei, cei mai mulţi dintre parlamentarii brăileni au precizat că încă nu şi-au făcut calculele pentru a vedea cu exactitate cât încasează la suma forfetară, deoarece aceasta le intră direct pe card. Chiar şi aşa, cei mai mulţi dintre aceştia au ţinut să puncteze că vor folosi banii în plus fie pentru a creşte salariile angajaţilor la cabinete, fie pentru a-şi angaja oameni în plus. O parte dintre aleşii noştri au vorbit despre intenţia de a-şi dona indemnizaţia, sau de a acorda burse unor “tineri merituoşi”.
PSD-iştii ar vrea să îşi mai angajeze oameni la cabinete
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” şi întrebat în legătură cu veştile bune care continuă să curgă pentru parlamentari după legea salarizării şi “revoluţia fiscală”, spre deosebire de alte categorii sociale, preşedintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, a recunoscut că în zona administrativă s-au creat anumite beneficii, însă este ferm convins că până în 2022 (termenul fixat pentru înrădăcinarea legii salarizării), lucrurile să se îmbunătăţească pe toate palierele ocupaţionale.
“Legea salarizării a avut un parcurs, între timp a mai apărut şi ordonanţa 91 care a mai făcut câteva corecţii legate de anumite aspecte care au fost scăpate sau, eu ştiu, insuficient de bine gestionate. Din discuţiile de ultimă oră, înţeleg că Ministerul de Finanţe, împreună cu Ministerul Muncii acolo unde mai sunt disfuncţionalităţi şi lucruri care trebuie rezolvate caută o soluţie mergând la pachet cu tot ce înseamnă şi partea aceea de declaraţie 600 şi aşa mai departe. În linii generale, legea salarizării a adus şi creşteri salariale pe zona de administraţie în mod deosebit, inclusiv la Parlament, este foarte adevărat lucrul ăsta, dar legea salarizării are ca obiectiv anul 2022, ca perspectivă. Abia atunci se va ajunge la acel echilibru necesar legat între salariile mari şi salariile mici şi creşterile respective. Va fi o creştere substanţială pentru medici şi personalul medical. Au fost şi în anii trecuţi nişte creşteri. Este foarte adevărat că sunt diferenţe acum, mai ales faţă de salariile mari. Una peste alta, s-a încercat un echilibru din punctul ăsta de vedere şi în linii generale s-a reuşit. Sigur, acolo unde mai sunt probleme trebuie să se intervină şi să se rezolve”, a declarat Rotaru.
Cât despre planurile sale în privinţa banilor încasaţi în plus la suma forfetară, senatorul a punctat că cel mai probabil va mări salariile angajaţilor şi va încerca să mai angajeze încă o persoană.
“Legat de suma forfetară pentru parlamentari, eu consider că nu era necesar să crească, dar aşa a fost decizia. Probabil că am să mai angajez pe cineva. Am făcut o mărire de salariu pentru personalul de la cabinet. Din punctul ăsta de vedere, banii trebuie să fie distribuiţi către partea de cheltuieli ale cabinetului. Plecând de la salariile angajaţilor şi la celelalte lucruri care ţin de utilităţi, chirie, energie, căldură şi aşa mai departe. Foarte exact nu ştiu să vă spun cât este suma forfetară pentru că ea îmi intră pe card, dar o să fac o analiză să văd cu cât cresc salariile şi ce se poate face legat de încă o angajare”, a conchis PSD-istul.
La rândul său, deputatul Emilia Meiroşu ne-a precizat că suma forfetară trebuie justificată prin facturi şi prin contracte de muncă, astfel că nu se aşteaptă ca în cazul ei creşterile să fie substanţiale faţă de anul trecut, deoarece nu are planuri prea mari pentru aceşti bani. Chiar şi aşa, Meiroşu a vorbit despre faptul că ia în calcul fie să ofere o bursă unui tânăr student care are nevoie de ajutor financiar, fie că va încerca să angajeze încă o persoană la cabinet.
“Suma forfetară am primit-o la fel ca în luna decembrie, dacă vă referiţi la o majorare, dar asta pentru că atâţia angajaţi am. Dacă într-adevăr voi avea bani mai mulţi, mă gândesc să angajez tineri studenţi. Să ofer o bursă. Chiar mă gândeam să fac acest lucru. Să ofer o bursă unui tânăr merituos ca să îşi continue studiile. Vă spun că noi trebuie să justificăm toată această sumă. Se duc contracte şi în baza lor se fac plăţile. Banii nu mi se dau pur şi simplu, se dau când există un contract ferm şi se face decontul în momentul când se duce factura pe chirie, întreţinerea spaţiilor, cheltuielile de birotică, papetărie sau contracte de muncă. Dar în principiu, dacă va exista această posibilitate sigur voi motiva tineri. Am deja doi tineri studenţi, unul de la Brăila şi unul de la Bucureşti, brăileni bineînţeles, şi aş vrea să văd cum procedez ca să ofer o bursă sau o altă şansă unui tânăr ca să poată să îşi continue studiile”, a declarat Meiroşu.
Din păcate, în ciuda încercărilor repetate ale redactorilor noştri de a discuta telefonic cu deputaţii Mihai Tudose şi Nicu Niţă (PSD) şi cu senatorul Mihai Ruse (ALDE), aceştia nu au putut fi contactaţi pentru a-şi expune punctul de vedere, până la închiderea ediţiei print de ieri a cotidianului “Obiectiv”.
Liberalii dau vina pe PSD pentru măririle lefurilor parlamentare şi se gândesc la donaţii
Deputatul PNL Vasile Varga a afirmat că nu a votat pentru majorarea sumelor forfetare sau a indemnizaţiei, cu precizarea că măsura aparţine în totalitate PSD-iştilor. Mai mult, liberalul a ţinut să puncteze că şi în trecut şi-a donat indemnizaţia de parlamentar, lucru pe care are în plan să îl repete.
“Parlamentarii liberali nu au solicitat şi nici nu au votat pentru majorarea sumelor forfetare. Pesediştii sunt cei care au dorit să bage mai adânc mâna în banii publici şi tot PSD este cel care a dorit să discrediteze toţi parlamentarii, indiferent de culoarea lor politică. În ceea ce mă priveşte, voi proceda ca şi până acum, pentru că, aşa cum am mai zis, nu am mers la Parlament ca să mă îmbogăţesc, ci ca să contribui cu expertiza mea la elaborarea unor legi corecte. Deşi nu am vorbit foarte mult despre asta, reamintesc că, în mandatul trecut la Camera Deputaţilor, indemnizaţia mea am transformat-o în burse, pe care le-am acordat unor tineri merituoşi la şcoală, dar cu situaţie precară financiar. Şi acum, voi proceda la fel: o parte din sume le voi îndrepta spre tineri, spre activităţi legate de educaţie, care au nevoie de susţinere”, a declarat Varga.
Nici colega acestuia din Camera Deputaţilor, Antoneta Ioniţă nu s-a arătat prea bucuroasă de efectele legii salarizării şi a revoluţiei fiscale lansate de PSD, chiar dacă acestea au condus şi către indemnizaţii mai mari pentru aleşi. Deputatul a precizat că are angajaţi cu jumătate de normă la cabinetul parlamentar, astfel că va folosi o parte dintre aceşti bani în plus pentru a acoperi contribuţiile angajaţilor.
“Ceea ce se întâmplă cu aceste majorări de sume forfetare vine să acopere o nouă minciună a PSD-ului, care înseamnă legea salarizării. Poate nu toată lumea ştie că cei care erau angajaţi cu jumătate de normă plătesc de la 1 ianuarie 2018 contribuţii la stat ca şi cum ar lucra cu normă întreagă. Mă confrunt la Cabinetul parlamentar cu astfel de situaţii, iar o parte dintre aceste sume vor merge pentru a acoperi contribuţiile angajaţilor, mărite conform voinţei PSD-ului. Practic, ce luăm se întoarce la stat. Dacă mai rămâne ceva, voi folosi aceste sume pentru acţiuni legate de sănătate şi de educaţia pentru sănătate, iar seria acestor evenimente am demarat-o deja”, a declarat Ioniţă.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
