Economie
Cum face Primăria Galaţi bani din terenul luat cu japca de la Brăila Arendă pe şest
• este vorba despre încă 300 ha din terenul de la Vădeni, care, culmea, nu face obiectul memorandumului pe care Guvernul Tudose l-a trimis Primăriei Galaţi privind predarea terenurilor rămase neutilizate din “mia de hectare” • situaţia a ieşit la iveală abia după ce pe masa consilierilor municipali gălăţeni a ajuns un proiect de HCLM care vizează restituirea a 655,29 ha de pe raza comunei Vădeni, document în care Primăria Galaţi explică detaliat cum a folosit “mia de hectare” • astfel, în conţinutul proiectului se discută despre un al doilea contract ce vizează un alt lot, de 300 ha, închiriat până în 2019, unui arendaş gălăţean • “cartoful fierbinte” cu “mia de hectare” va fi repus în discuţie în proxima şedinţă a CLM Galaţi, când aleşii locali de acolo vor analiza restituirea lotului de 655,29 ha cerut înapoi de Guvernul Tudose aşa cum s-a aprobat la mijlocul lunii trecute printr-un Memorandum • pentru a trece, proiectul are nevoie de votul a două treimi dintre consilierii gălăţeni • atenţie însă! per total, gradul de utilizare efectivă a celor 1.000 ha în scopul strict al HG 512/2002, adică pentru proiect imobiliar, este de sub 1%
Noi amănunte ies la lumină în scandalul “Miei de hectare” din terenul Brăilei, cadoul dat gălăţenilor de Guvernul Năstase, acum 15 ani. Amănunte care, deloc de neglijat, au reîncins spiritele între cele două administraţii locale, care abia reuşiseră să îngroape cât-de-cât securea războiului orgoliilor. O dare de seamă a Primăriei Galaţi privind utilizarea terenului de 1.000 ha de pe raza comunei Vădeni, judeţul Brăila, arată clar că municipalitatea de peste Siret are un al doilea contract de închiriere, tot în scopuri agricole, a 300 de hectare de pe amplasamentul în discuţie, iar asta în afara celor 655,29 ha cerute înapoi de Guvernul Tudose! După cum se arată în presa gălăţeană, mai precis în cotidianul “Viaţa Liberă”, în raportul de specialitate al primăriei vecine, gradul real de utilizare a “Miei de hectare”, în scopul în care a fost încredinţată, este cu mult mai mic decât se cunoştea. Astfel, potrivit documentului, proiectul imobiliar “Dimitrie Cantemir” ocupă nici 9 hectare (concret 8,9 hectare), suprafaţă pe care au fost construite şi apoi închiriate în regim ANL blocurile din cartierul amintit. Alte 7,5 hectare au fost transmise, în 2009, statului, pentru realizarea obiectivului de investiţii “Spital Regional de Urgenţă Brăila-Galaţi”, un proiect ambiţios peste care s-a aşternut, din păcate, praful, iar 7,65 de hectare au fost predate, la schimb, către Consiliul Judeţean Brăila, pentru completarea suprafeţei necesare spitalului, Galaţiul preluând aceeaşi suprafaţă din proprietatea privată a Brăilei. Apoi, atenţie, alte 300 de hectare de teren au fost închiriate, în urma unei licitaţii, tot în scopuri agricole, către SC “Ecoagra” SRL Galaţi, până în 2019, cu 825 de lei pe hectar, pe an agricol. Abia după aceea s-a tras linie şi au mai rămas cele 655,29 hectare teren, care fuseseră închiriate către SC “Bonagri Holding” SRL tot din Galaţi, până în septembrie 2022, firma gălăţeană angajându-se să plătească anual o arendă de 2.250 de lei/ha, pe an agricol. Altfel spus, au rămas practic neutilizate în cadrul proiectului imobiliar aproape 963 ha (300 ha plus 655,29 ha plus 7,65 ha aferente proiectului cu spitalul regional) nu doar aceste aproape 655,3 ha pe care autorităţile brăilene s-au zbătut, în această vară, să le recupereze, culminând cu Memorandumul Guvernului Tudose către Primăria Galaţi, prin care se cere demararea procedurii de restituire a lotului de 655,29 ha. Ca o concluzie generală, dacă discutăm strict de utilizarea în scopul expres pentru care a fost transferată Galaţiului celebra “mie de hectare”, adică pentru realizarea cartierului ANL Dimitrie Cantemir, gradul efectiv de folosire este de, ATENŢIE, sub 1%!
Rămâne de văzut dacă autorităţile brăilene vor relua procedura de recuperare, măcar pentru cele 300 ha închiriate în scopuri agricole, la fel ca în cazul lotului de 655,29 ha, fără a mai pune la socoteală schimbul de terenuri pentru proiectul cu spitalul regional de urgenţă.
Proiectul are nevoie de votul a două treimi dintre consilierii gălăţeni
Până atunci însă, mini-Parlamentul gălăţean are pe masa de lucru un proiect de Hotărâre CLM privind restituirea a 655,29 ha, aşa cum a cerut Guvernul Tudose prin Memorandumul aprobat la jumătatea lunii trecute. Practic, la următoarea şedinţă a Consiliului Local, aleşii Galaţiului vor trebui să-şi exprime opţiunea cu privire la acest controversat subiect: aprobă sau nu “trecerea terenului în suprafaţă de 655,29 ha, aflat în comuna Vădeni, judeţul Brăila, din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului. Suprafaţa menţionată reprezintă teren agricol şi drumuri de exploatare şi nu include suprafeţele ocupate de canalele aferente tarlalelor în cauză, conform configuraţiei actuale din teren”. Tot în acelaşi proiect se face vorbire şi despre rezilierea contractului de închiriere a suprafeţei respective de teren agricol, semnat de administraţia din Galaţi cu SC “Bonagri Holding” SRL Galaţi, în urma unei licitaţii, contract în baza căruia primăria de peste Siret ar fi urmat să încaseze 2.250 de lei pe hectar, pe an agricol, cu titlu de redevenţă.
Mai trebuie punctat aici faptul că, pentru a fi aprobat, acest proiect are nevoie de votul a două treimi dintre consilieri, fiind vorba despre o hotărâre ce vizează proprietatea publică a unei UAT. Pe acest subiect, presa gălăţeană a speculat spunând că ar fi totuşi şanse ca proiectul să treacă, la mijloc fiind un mic şantaj: Primăria Galaţi ar avea nevoie de circa 35 milioane lei pentru pornirea în acest sezon rece a sistemului centralizat de încălzire, sistem de care încă depind cu încălzirea pe timp de iarnă undeva la circa 15.000 de abonaţi, bani pe care municipalitatea nu-i are, dar îi cere de la bugetul statului. Altfel spus, ar fi un fel de troc între Guvern şi Primăria Galaţi, de genul “Îmi dai şi-ţi dau!”.
Un prim pas
Ca o paranteză, în şedinţa de Guvern de miercuri, 13 septembrie, s-a făcut primul pas major pe plan administrativ în ce priveşte rezolvarea unei probleme delicate care trenează de 15 ani: “mia de hectare” a Vădeniului dată în proprietate UATM Galaţi, în 2002, pentru a fi implementat acolo proiectul imobiliar Cartierul Dimitrie Cantemir. Mai explicit, în respectiva şedinţă de Guvern a fost aprobat un Memorandum, prin care Guvernul Mihai Tudose a aprobat transmiterea de către Secretariatul General al Guvernului a unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren în suprafaţă de 655,29 ha din comuna Vădeni, judeţul Brăila, din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului. Mai pe româneşte, Guvernul a dat undă verde SGG să ceară CLM Galaţi să perfecteze actele necesare pentru a preda cele 655,29 hectare de la Vădeni. Memorandumul subliniază că “Transmiterea dreptului de proprietate a fost efectuată sub condiţia de a se utiliza terenul pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”, iar la final precizează că: “Din analiza modului cum a fost aplicată Hotărârea Guvernului nr. 512/2002 (actul prin care s-a realizat transferul celor 1.000 ha de la Vădeni – n.r.) rezultă faptul că, de 15 ani, cea mai mare parte din cele o mie de hectare nu este utilizată potrivit destinaţiei stabilite iniţial”.
Tehnic, transferul către Brăila ar trebui să se facă în două etape: mai întâi CLM Galaţi să adopte o HCLM prin care să cedeze în proprietatea publică a statului lotul de 655,29 ha primit cadou în urmă cu 15 ani, pentru ca, în faza a doua, terenul să fie predat Brăilei şi rămâne de văzut în administrarea cărei autorităţi publice.
De unde a plecat povestea cu “mia de hectare” şi unde s-a ajuns acum
După cum deja se ştie, în anul 2002, autorităţile brăilene s-au trezit că din teritoriul judeţului nostru a fost ruptă o bucată de circa 1.000 ha, pe raza comunei Vădeni, pentru a fi dată în proprietate municipiului Galaţi. Terenul respectiv era în orgada ADS (Agenţia Domeniilor Statului) şi dat spre folosinţă unui arendaş din Vădeni, care s-a luptat în zadar prin instanţe să-şi păstreze dreptul de a-l exploata. Toată povestea cu transferul s-a pus la punct, cel puţin declarativ, fără ştirea oficialilor brăileni, în 2002, pe vremea fostului premier PSD Adrian Năstase, când parlamentarul gălăţean Dan Nica, pe atunci ministru în Guvern, era pe cai mari în ierarhia partidului social-democrat. Pe terenul astfel dobândit au fost construite câteva blocuri, fără a afecta însă toată suprafaţa. Consilierii municipali gălăţeni s-au gândit să dea o întrebuinţare terenului rămas neutilizat şi au aprobat închirierea lui, prin licitaţie publică, cel mai recent episod în acest sens petrecându-se în vara acestui an, şi vizând un lot de 655,29 ha. Iniţial, la aflarea veştii, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a precizat că nu şi-ar dori să scormonească trecutul şi să strice din nou relaţiile cu gălăţenii pe acest subiect. Însă cum consilierii judeţeni PNL au intrat pe fir şi au cerut public demararea demersurilor pentru recuperarea terenului, situaţia s-a schimbat pe parcursul ultimelor luni. Astfel, Chiriac a decis să transmită mai multe adrese către Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Agriculturii, către prefectul judeţului Galaţi, dar şi către prim-ministrul Mihai Tudose, în care a relatat faptul că administraţia gălăţeană a închiriat terenul în scop agricol, deşi l-a primit pentru a construi locuinţe sociale. În paralel, consilierii judeţeni PNL, în frunte cu Alexandru Dănăilă, au insistat pe ideea că este nevoie de un proiect de hotărâre al CJ Brăila pentru solicitarea efectivă a terenului pe care nu s-a construit, însă cum majoritatea nu a fost de acord cu propunerea lor, subiectul nu s-a mai concretizat şi a rămas la nivel de dezbateri.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.






















