Economie
Criza pestei porcine a lăsat brăilenii fără porc de Crăciun
• din cauza pestei porcine şi eutanasierilor făcute de autorităţi, gospodarii brăileni nu prea au mai avut ce să taie pentru Ignatul din acest an • situaţia este reflectată de numărul examinărilor trichineloscopice solicitate de populaţie • teoretic, comercializarea porcilor vii sau sacrificaţi din gospodăriile populaţiei este strict interzisă pe raza întregului judeţ • practic, mulţi săteni nu prea ţin cont de aceste restricţii, chiar dacă autorităţile veterinare spun că situaţia este sub control
Ca de fiecare dată în această perioadă a anului, autorităţile sanitar veterinare brăilene îi îndemnă pe crescătorii care sacrifică porci pentru sărbătorile de iarnă să ducă mostre de carne pentru examenul trichineloscopic. Doar în acest mod se poate elimina riscul îmbolnăvirii de trichineloză, o boală foarte gravă, cu potenţial mortal pentru oameni. La fel ca şi în anii trecuţi, examenul trichineloscopic, pentru porcii sacrificaţi în exploataţiile nonprofesionale, adică în gospodăriile particulare, se efectuează de către medicii veterinari de liberă practică concesionari din fiecare comună, iar în municipiul Brăila la sediul Circumscripţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Oficială din Str. 1 Decembrie 1918 (vis-a-vis de Piaţa Halelor) şi la Staţiunea de control alimente din incinta Pieţei Halelor. Programul de lucru pentru efectuarea controalelor trichineloscopice este între orele 8.00 şi 18.00, în zilele lucrătoare, şi 8.00-17.00, pentru zilele de sâmbătă şi duminică. Tariful aplicat conform Ordinului ANSVSA nr. 96/2017, cu modificările şi completările ulterioare, este de 10,71 lei. Mostrele care trebuie duse la control se colectează din muşchii intercostali sau din pilierii diafragmatici.
Trichineloza este o boală parazitară, provocată de parazitul Trichinella Spiralis, ce se transmite prin consumul cărnii de porc. Oamenii se îmbolnăvesc prin consumul cărnii infestate, neexaminată anterior de medicul veterinar şi insuficient friptă, fiartă sau preparată crudă, sărată ori afumată. La om, boala se manifestă prin febră ridicată, dureri abdominale, greţuri, vărsături, diaree, dureri în masele musculare însoţite de edeme ale feţei, motiv pentru care se mai numeşte “boala capetelor umflate”. Trichineloza poate fi tratată, însă pentru ca tratamentul să fie eficient bolnavul trebuie să se prezinte la medic în primele faze ale bolii.
Anul acesta, numărul brăilenilor care solicită examinarea trichineloscopică a cărnii provenite de la porcii sacrificaţi în gospodării este vizibil mai mic decât în anii trecuţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Direcţia Sanitar Veterinară Brăila, de la 1 decembrie şi până ieri, 19 decembrie, au fost duse la control mostre de la 478 de porci. Spre comparaţie, anul trecut, până la Crăciun, fuseseră duse la control 1.657 de mostre, cifră care este puţin probabil să fie atinsă până la Crăciunul actual. La crescătoriile profesionale, mai exact în unităţile de abatoare autorizate, au fost sacrificaţi, de la începutul lunii decembrie a.c., 9.227 porci, faţă de 29.177 din decembrie 2017. Vestea bună este că, până ieri, din toate mostrele examinate trichineloscopic niciuna nu a ieşit pozitiv, deci toţi porcii tăiaţi până la această dată pot fi consumaţi fără risc de îmbolnăvire. După cum se ştie, în situaţia confirmării unei probe pozitive, carnea se confiscă în vederea neutralizării, iar proprietarul animalului beneficiază de plata unei despăgubiri, conform H.G. 1214/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
Ignatul de anul acesta, afectat de criza pestei porcine
Evident, numărul mai mic de porci sacrificaţi atât în gospodăriile populaţiei cât şi în abatoare este cauzat de criza pestei porcine, boala care a făcut ravagii pe raza judeţului nostru. În total, din luna iulie când a fost confirmat primul caz de boală pe raza judeţului nostru şi până la începutul lunii decembrie, la Brăila s-au consemnat 123 de focare de pestă porcină africană. Dintre acestea, 11 au afectat ferme specializate în creşterea porcilor, 110 au apărut în gospodăriile populaţiei, iar 2 pe fonduri de vânătoare. În încercarea de a stopa răspândirea bolii, autorităţile brăilene au eutanasiat 195.879 de porci, din efectivele celor 11 societăţi comerciale afectate, şi 32.258 de porci din gospodăriile populaţiei.
Autorităţile veterinare brăilene au reamintit, ieri, prin intermediul unui comunicat de presă că, în ceea ce priveşte comercializarea porcilor vii şi a cărnii şi preparatelor din carne de porc, în contextul evoluţiei pestei porcine africane, pe întreg teritoriul judeţului Brăila este interzisă organizarea de târguri pentru vânzarea porcilor vii. Carnea şi preparatele de carne rezultate din sacrificarea porcilor în gospodării particulare se vor consuma strict în familie, fiind interzisă înstrăinarea acestora.
“Nerespectarea restricţiilor de circulaţie a porcilor vii, precum şi a cărnii şi preparatelor din carne de porc, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 2.400-3.600 lei, conform H.G. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Măsurile de restricţie a mişcării porcilor vii şi a cărnii sau preparatelor din carne de porc au fost reamintite tuturor Consiliilor Locale şi reprezentanţilor U.A.T.-urilor din judeţ în cadrul sedinţei Colegiului Prefectural, desfăşurate în cursul lunii noiembrie a.c., când a fost aprobat Planul de măsuri de supraveghere sanitară veterinară în perioada premergătoare şi în timpul sărbatorilor de iarna 2018-2019”, a precizat conducerea DSV Brăila.
Reprezentanţii acestei instituţii ne-au declarat, ieri, că deocamdată nu a fost depistat niciun caz de comercializare a porcilor vii sau a cărnii de porc pe teritoriul judeţului Brăila. Cu toate acestea, un reportaj filmat cu camera ascunsă şi difuzat de un post naţional de televiziune a demonstrat faptul că mulţi brăileni din mediul rural comercializează porci vii sau sacrificaţi fără a ţine cont de aceste restricţii. Şi pe adresa redacţiei noastre am primit o sesizare referitoare la faptul că un localnic din comuna Chiscani ar avea la vânzare porci vii pe care i-ar fi adus de la Tecuci, deşi transportul acestora ar fi strict interzis. Conducerea DSV ne-a declarat că nu are cunoştinţă despre un asemenea caz dar că va face verificări la faţa locului.
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.























