ADMINISTRAȚIE
Criză de muncă în folosul comunităţii
• doar 40 de brăileni sunt consideraţi în acest moment apţi de muncă în folosul comunităţii din totalul de 163 de persoane pe care Direcţia de Asistenţă Socială Brăila le are în evidenţă • restul sunt bătrâni şi bolnavi, după cum a afirmat Nicoleta Oancea, directorul DAS, care a adăugat că numărul acestora a scăzut enorm în ultimii ani • pe lângă beneficiarii venitului minim garantat s-ar mai adăuga încă 49 de persoane care au condamnare judecătorească în acest sens şi 46 de părinţi care şi-au dat copiii în centre de plasament • destul de puţini, având în vedere că 85 de persoane care să presteze muncă în folosul comunităţii au fost solicitate numai de 3 direcţii ale Primăriei, pentru 2019
Administraţia Marian Dragomir a reuşit un lucru notabil: să reducă drastic numărul asistaţilor social. Însă tot în scădere se află din păcate şi numărul persoanelor aflate într-o astfel de situaţie, dar care sunt declarate “apte de muncă”. Pe scurt, asta înseamnă mai puţini oameni pentru direcţiile şi serviciile Primăriei care se ocupă într-un fel sau altul de întreţinerea oraşului. Directorul Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila, Nicoleta Oancea, a afirmat că numărul beneficiarilor de ajutor social a scăzut enorm faţă de ultimii ani, în special prin modificări legislative, dar şi ca urmare a controalelor tot mai drastice efectuate. Potrivit acesteia, în prezent, discutăm despre 163 de dosare privind beneficiari de venit minim garantat, brăileni care au în spate familii ce cumulează în total 273 de persoane. Ei bine, dintre aceştia, doar 40 sunt declaraţi “apţi de muncă”, restul fiind bătrâni, persoane care mai au doar câteva luni până când se vor încadra în criteriile impuse pentru a beneficia de pensie, ori sunt grav bolnavi, cu acte în regulă. Desigur, nu trebuie ignorate nici celelalte categorii de persoane care pot presta muncă în folosul comunităţii, cum ar fi cei care au condamnare judecătorească – în prezent 49 de cazuri, după cum a explicat Oancea. De asemenea, nu trebuie uitaţi nici părinţii care îşi dau copiii spre îngrijire în centre de plasament şi care trebuie să muncească apoi pentru comunitate, în funcţie de decizia judecătorilor. Aici ar fi alte 46 de persoane, după cum a explicat tot directorul DAS Brăila. Una peste alta, discutăm despre un total de doar 135 de persoane considerate “apte de muncă în folosul comunităţii” în tot municipiul Brăila. Deci nu atât de mulţi cât se vehiculează în spaţiul public când se vorbeşte despre “forţa de muncă a asistaţilor social”, a ţinut să sublinieze Oancea.
Şi nu ar fi un lucru rău faptul că a scăzut numărul celor care beneficiază de venitul minim garantat, dar directorul DAS Brăila recunoaşte că serviciile Primăriei deja au probleme la prestarea activităţilor în anumite sezoane din această cauză. Numai 3 dintre serviciile/direcţiile Primăriei Brăila au solicitat 85 de persoane aflate în această situaţie, pentru activităţile pe care le au în plan în 2019.
Mai exact, membrii CLM Brăila au aprobat în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare planul de acţiuni în baza căruia asistaţii social şi cei care au condamnări de asemenea factură vor presta muncă în folosul comunităţii. Potrivit proiectului, fiecare direcţie/serviciu/instituţie din subordinea Consiliului a avut ocazia să precizeze ce fel de muncă va fi prestată în 2019 şi să estimeze un număr de persoane necesar.
Oancea recunoaşte că direcţiile abia fac faţă în sezonul cald fără prestaţia asistaţilor social
Aşa cum am anunţat într-o ediţie anterioară a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, în luna aprilie 2018 Municipiul Brăila avea 317 beneficiari de ajutor social pentru venitul minim garantat. Deci numărul lor a scăzut serios chiar şi numai de atunci. Interesant este că tot în urma unei situaţii prezentate de DAS Brăila am aflat că în 2008 în Municipiul Brăila erau 1.368 de persoane care beneficiau de ajutoare sociale. În ceea ce priveşte strict persoanele apte de muncă, în 2008 erau doar 32, iar în aprilie 2018 figurau 64 de persoane. Trebuie precizat totuşi că numărul acestor persoane fluctuează, astfel că în 2014-2015 discutam despre 150 de brăileni apţi de muncă în folosul comunităţii.
În ceea ce îi priveşte pe cei 123 de asistaţi social care totuşi nu sunt consideraţi apţi de muncă, Nicoleta Oancea a explicat că mulţi dintre ei sunt bătrâni şi grav bolnavi.
“Din totalul de 163 nu avem foarte mulţi pe zona de muncă în folosul comunităţii pentru că, de-a lungul timpului, ei au fost triaţi. În primul rând prin legislaţie, în al doilea rând prin verificările pe care le-am făcut, constante, pe zona de anchete sociale. Faţă de anii trecuţi numărul lor a scăzut enorm. În momentul de faţă, pe zona de venit minim garantat, sau aşa cum cunoaşte toată lumea – ajutor social – sunt în jur de 40 de oameni care pot lucra efectiv pe muncă în folosul comunităţii. Dar inclusiv aceştia care fac munca în folosul comunităţii nu aş putea spune că sunt perfect sănătoşi din punct de vedere fizic, dar pot munci. Ceilalţi care nu prestează munca în folosul comunităţii sunt persoane vârstnice, persoane care mai au câţiva ani pentru a face stadiul complet de cotizare pentru pensie şi atunci au nevoie de lucrul ăsta, mai sunt mamele cu copii şi cei care nu au venituri absolut deloc. Pentru că acest tip de ajutor se acordă în completarea veniturilor până la o anumită sumă. Prin urmare nu aş putea spune că există o Forţă de Muncă, aşa cum se tot vehiculează, că sunt foarte tineri şi că pot munci. Nu prea! În momentul de faţă, la ceea ce am «periat» şi verificat, nu aş putea spune că deţin o forţă de muncă fantastică, dar că refuză. Sunt probleme de sănătate foarte grave. Acolo unde este foarte multă sărăcie, din păcate, nici partea de boli nu îi ocoleşte. Nu aş putea să vă spun decât că sunt nişte boli din astea grave: cancer şi altele. Nu vreau să intrăm în amănunte pe zona asta”, a declarat Oancea, cu precizarea că persoanele care nu pot lucra în general au o decizie de la Comisia Capacităţii în Muncă sau aduc scutiri de la medicul de familie şi se află în evidenţele medicilor în general.
“Unii dintre ei se deplasează foarte greu, alţii sunt pe stradă şi nu au cum să fie luaţi în evidenţă ca să meargă la acea comisie de stabilire a Capacităţii în Muncă. Pentru că acolo înseamnă alte dosare, alte acte, alţi bani pe care unii chiar nu îi au. Să ne înţelegem. Discutăm despre o persoană care încasează 142 lei, pentru că acesta este ajutorul social minim. Vă daţi seama, să vă întreţineţi cu 142 lei, nu este uşor. Mai ales dacă eşti şi bătrân şi bolnav. Noi încercăm să îi sprijinim pe zona asta”, a mai adăugat sursa citată.
Întrebată în ce măsură se descurcă municipalitatea, în condiţiile în care, conform hotărârii recente aprobate de membrii CLM Brăila privind planul pe 2019 privind activităţile direcţiilor/serviciilor care îi vizează pe asistaţii social, numai 3 dintre acestea (Seroplant, SUPAFLC, SUPAGL) au solicitat 85 de persoane, Oancea a recunoscut că într-adevăr există o problemă în special în timpul verii.
“Nu aş putea spune că sunt suficienţi pentru toate solicitările, dar da, ne descurcăm. Perioada cea mai solicitantă este cea de vară, pentru că atunci cei de la Seroplant au nevoie, cei de la SUPAFLC pe zona de cimitire, la fel. Într-adevăr este solicitant atunci, dar ne descurcăm”, a afirmat directorul DAS.
Pe lângă cei cu venit minim garantat, aceasta a mai amintit că în prezent mai există şi 49 de persoane care sunt obligate de instanţă să presteze muncă în folosul comunităţii şi încă 46 de părinţi care şi-au dat copiii în centrele de plasament şi care, de asemenea, trebuie să muncească. În cazul lor numărul de ore este stabilit tot de instanţă, însă nu mai puţin de 20 de ore şi nu mai mult de 40 de ore per copil găzduit în centru.
Planul municipalităţii privind activităţi potrivite pentru asistaţii social în 2019
Potrivit proiectului aprobat în CLM Brăila, privind stabilirea planului de acţiuni şi lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă pentru anul 2019, direcţiile/serviciile/instituţiile din subordinea Consiliului a avut ocazia să precizeze ce fel de muncă va fi prestată în 2019 şi să estimeze un număr de persoane pentru aceste activităţi. Astfel, la Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor (SUPAFLC) Brăila – lucrările de interes local vor consta în activităţi de întreţinere – curăţenie, iar acestea se pot executa în tot cursul anului. SUPAFLC a informat DAS Brăila că “pentru efectuarea de lucrări de întreţinere, curăţenie (în sezonul cald) şi deszăpezire (în sezonul rece) în cimitirele aflate în administrare” este necesară repartizarea a aproximativ 45 de persoane beneficiare de ajutor social.
La Serviciul de utilitate Publică “Seroplant” Brăila – lucrările de interes local constau în greblat frunze, tăiat lăstari, adunat hârtii şi resturi vegetale, săpat şi mărunţit pământul, încărcat resturi materiale şi vegetale în mijloace de transport. Aici lucrările se pot executa în toată perioada anului, excepţie făcând iarna, când conţiile meteo nu permit. Aceştia au estimat un număr de 25 – 30 de persoane necesar pentru activităţile specifice îngrijirii zonelor verzi.
La Serviciul de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) Brăila – lucrurile de interes local constau în activităţi de curăţenie (adunat hârtii şi resturi vegetale, măturat) la Stadionul Municipal şi Patinoarul Brăila sau alte locaţii pe raza Municipiului Brăila. Lucrările se pot efectua în perioada martie-octombrie. Aceştia au precizat că au nevoie de 10 oameni, cu un număr minim de 70 ore/persoană/lună.
La Punctele de depozitare a produselor alimentare distribuite categoriilor de persoane cele mai defavorizate – lucrările de interes local constau în activităţi de manipulare a ajutoarelor alimentare distribuite în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate Finanţat din Fondul de Ajutor European, însă nimeni nu a solicitat un număr necesar de muncitori.
Nici Direcţia de Asistenţă Socială (DAS) Brăila nu a indicat un număr. Însă a precizat că lucrările de interes local înseamnă în cazul său activităţi de manipulare (încărcare/descărcare la locul de depozitare şi la domiciliul beneficiarului) a materialului lemnos acordat gratuit cu titlu de ajutor de urgenţă în baza HCLM Brăila nr. 375 din 31 august 2017.
La Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, potrivit proiectului, pot fi repartizaţi să lucreze părinţii care îşi dau copiii spre îngrijire în centrele de plasament, însă fără să fie indicat vreun număr. Protecţia copilului a indicat patru imobile în municipiu unde se vor presta astfel de acţiuni, însă nu a solicitat un număr exact de persoane necesare. Se menţionează că aceştia vor presta activităţi de manipulare (descărcare, încărcare, depozitare etc.) a produselor livrate de către operatorii economici, destinate asigurării hranei beneficiarilor, precum şi lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi aferente sediilor administrative, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială.
Asistaţii social mai pot presta muncă în folosul comunităţii la alte instituţii şi servicii publice din subordinea CLM Brăila şi a autorităţii executive a Municipiului, bunurile proprietate publică sau private ale Municipiului. Aici lucrările de interes local constau în operaţiuni de igienizare şi alte activităţi de muncă, în toată perioada anului, şi lucrări de interes local care constau în activităţi de deszăpezire, în perioada sezonului rece.
Cine se regăseşte într-o astfel de situaţie
Tot din proiectul aprobat de CLM Brăila, aflăm că pentru sumele acordate ca ajutor social persoanele singure şi cele majore apte de muncă din familia beneficiară de venit minim garantat acordat conform Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat au obligaţia de a efectua lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local. Valabil şi pentru persoanele cu capacitate de muncă redusă la cel puţin jumătate, dovedită prin Certificat medical de constatare a capacităţii de muncă sau adeverinţe medicale, care au obligaţia de a efectua lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local corespunzătoare a cel mult jumătate din orele de muncă.
Numărul orelor de muncă se însumează pentru toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social şi se calculează proporţional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă.
De asemenea, părinţii apţi de muncă pentru care s-a stabilit cuantumul contribuţiei lunare la întreţinerea copilului dar nu au posibilitatea materială de a plăti această sumă sunt obligaţi să presteze între 20 şi 40 de ore lunar acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială, pentru fiecare copil pentru care s-a dispus măsura plasamentului.
Este şi cazul beneficiarilor de servicii sociale, care pe durata găzduirii şi/sau ca urmare a provocării de stricăciuni bunurilor din inventarul Centrului Social de Găzduire în Regim de Urgenţă. Aceştia au obligaţia de a presta acţiuni sau lucrări de interes local, cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.
Munca pe care asistaţii sunt obligaţi să o desfăşoare va fi în număr de 15 ore pe lună, respectiv 180 ore pe an, dispuse prin decizia Directorului Executiv al Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate cu 25 voturi “pentru”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Condiții mai bune pentru locuitorii din Lacu Dulce
• membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat la finele lunii trecute un acord de parteneriat cu Asociația ”Creionăm viitorul” din Brăila pentru un proiect pe fonduri europene ce vizează ”Regenerare urbană zone marginale” • este vorba despre îmbunătățirea condițiilor de trai în Cartierul Lacu Dulce, un proiect pentru care municipalitatea încearcă să obțină finanțare prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027, motiv pentru care s-a ajuns la acest parteneriat care crește șansele de a primi sprijin de la Uniunea Europeană
Un nou pas într-un proiect important ce vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor din cartierul Lacu Dulce din Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, un acord de parteneriat între Municipiul Brăila și Asociația ”Creionăm viitorul” pentru realizarea proiectului ”Regenerare urbană zone marginale” și depunerea acestuia pentru obținerea de finanțare europeană.
Mai precis, municipalitatea încearcă să obțină finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021-2027, Prioritatea 6 – O regiune atractivă, Acțiunea 6.1 – Dezvoltare integrată în zonele urbane prin regenerare urbană, conservarea patrimoniului și dezvoltare a turismului, Obiectiv specific RSO 5.1 – Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane, Apel PRSE/6.1/1.1/2025 – Municipii reședință de județ și Municipii.
Proiectul a fost supus dezbaterii și aprobării în cadrul ședinței CLM Brăila de la finele lunii septembrie, când s-a aprobat și modelul Acordului de parteneriat încheiat între Municipiul Brăila, în calitate de lider de proiect și Asociația ”Creionăm viitorul” (partener).
Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, la nivel micro, proiectul vizează dezvoltarea infrastructurii verzi prin valorificarea unui teren din Cartierul Lacu Dulce aflat într-o stare generală de abandon și degradare, cu vegetație crescută spontan. Imobilul însumează o suprafață totală de 13.545,5 mp și este poziționat în partea sudică a cartierului – mai exact în imediata apropiere a ansamblului de blocuri ANL, la intersecția străzilor Dorului și Mina Minovici.
Partenerul din rândul ONG-urilor crește șansele obținerii finanțării
Tot din documentația amintită aflăm că proiectul investițional are în vedere, în concordanță cu prevederile ghidului de finanțare, crearea unor spații verzi publice urbane cu acces nelimitat, având destinație de parc. Această acțiune presupune realizarea următoarelor activități: Lucrări de pregătire a terenului – igienizarea (inclusiv demolarea fundației parazitare existente pe amplasament), nivelarea și modularea acestuia; Realizarea de plantări – plante autohtone perene, puieți și arbori maturi specifici zonei, precum și gazonarea anumitor suprafețe; Amenajarea de alei pietonale, a unei piste de alergare, precum și realizarea unui curs de apă care să străbată amplasamentul dintr-o parte în cealaltă; Crearea unor zone pentru practicarea sportului și dotarea acestora cu aparate de fitness pentru exterior; Montarea de mobilier urban – suporturi pentru biciclete, bănci și coșuri de gunoi; Amenajarea unui sistem de irigații; Înființarea unui sistem de iluminat cu dublă sursă de alimentare (panou solar și rețea publică); Dotarea spațiului cu o toaletă automată, precum și achiziționarea unei camere tehnice dedicate întreținerii zonei verzi; Realizarea unui sistem de supraveghere video a spațiilor amenajate prin proiect; Realizarea rețelelor, a branșamentelor și a racordurilor pentru unitățile necesare.
Din punct de vedere al complementarității cu alte investiții, reprezentanții municipalității au amintit că în imediata vecinătate este în curs de implementare un alt proiect cu finanțare nerambursabilă: ”Regenerare economică și socială în zone marginalizate din Municipiul Brăila – investiții în facilități pentru agrement și locuri de joacă pentru copii”, proiect prognozat a fi finalizat în perioada imediat următoare și despre care am scris și în cadrul unei alte ediții a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”.
Totodată, suplimentar față de realizarea infrastructurii verzi, în vederea obținerii finanțării nerambursabile, o altă condiție de eligibilitate esențială este desfășurarea unor activități de implicare a comunității locale și a altor părți interesate relevante, de exemplu ONG-uri active în zonă, într-o manieră participativă.
Așadar, după cum mai aflăm din raportul proiectului, în Ghidul de Finanțare se specifică faptul că partenerul ar trebui să ”desfășoare activități de natura celor vizând incluziunea comunităților defavorizate, precum și acțiuni de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului într-o manieră sustenabilă”.
În acest sens, pe 30 octombrie 2025, Consiliul Local Municipal Brăila a adoptat o hotărâre prin care s-a stabilit procedura de selecție a partenerilor pentru acest proiect. În baza acestui act administrativ cu caracter normativ, la data de 30 iunie 2026, Municipiul Brăila a inițiat procedura de selecție a viitorului partener în cadrul proiectului. Termenul limită de depunere a candidaturilor a fost în data de 10 iulie 2026.
”În urma analizei singurei oferte depuse la data de 10 iulie 2026, precum și a răspunsurilor la clarificările formulate de către Municipiul Brăila în calitatea sa de lider al parteneriatului, Asociația «Creionăm viitorul» a fost declarată câștigătoare. Totuși, pentru validarea parteneriatului solicitat de către finanțatori, precum și în vederea depunerii cererii necesare obținerii finanțării nerambursabile, este necesară, în primă fază, adoptarea unei hotărâri de consiliu local prin care să se aprobe acest parteneriat și indicatorii proiectului”, se mai explică în raport.
Și tocmai în acest context a fost propus și inițiat proiectul de hotărâre amintit.
Ce responsabilități vor avea partenerii
În ceea ce privește rolurile și responsabilitățile celor doi parteneri, potrivit Acordului de parteneriat încheiat între cele două entități, Primăria Brăila (lider/partenerul 1): va elabora documentația tehnico-economică, atât celei specifice fazei I – Studiu de Fezabilitate, cât și celei pentru a II-a fază, respectiv Proiect Tehnic, dar va obține și asistență tehnică din partea proiectantului; Va asigura resursele financiare pentru realizarea documentațiilor necesare obținerii avizelor și acordurilor necesare autorizării lucrărilor, precum și resursele necesare obținerii acestora; Va asigura servicii de verificare tehnică a documentațiilor elaborate în cadrul activității de proiectare; Va asigura servicii de dirigenție de șantier; Va acoperi costurile generate de execuția lucrărilor din cadrul proiectului, de dotare a obiectivului de investiții, precum și celor necesare pentru amenajarea terenului; Va asigura utilitățile necesare obiectivului; Va demara acțiuni destinate promovării și publicității proiectului; Va asigura rezerva de implementare, dar și a resurselor acoperitoare în marjei de buget; De asemenea, se va ocupa și de alte cheltuieli necesare realizării investiției. Mai mult, va descrie activitățile și subactivitățile pe care fiecare partener trebuie să le implementeze, în strânsă corelare cu informațiile furnizate în formularul cererii de finanțare. Tot municipalitatea va menționa valoarea estimată a fiecărei activități, defalcată pentru fiecare partener/lider de parteneriat.
În ceea ce privește asociația ”Creionăm viitorul”, aceasta bifează la capitolul rolului asumat: creșterea capacității administrative prin activități de instruire/formare pentru animarea și conștientizarea populației privind necesitatea protejării și valorificării mediului.
Proiectul de hotărâre a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței ordinare a CLM Brăila din 28 septembrie și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Dragomir. Care este prețul abonamentelor la «Braicar»
• consilierii municipali au aprobat, recent, tarifele serviciului de transport public local de călători în Municipiul Brăila, aplicabile de la 1 noiembrie • noutatea este că a fost introdus abonamentul lunar valabil pe toate liniile la nivelul orașului, indiferent că este vorba despre autobuz sau tramvai, în valoare de doar 85 lei • primarul Marian Dragomir a precizat că această decizie urmărește să ajute la fluidizarea traficului în anumite zone, pe termen lung • de asemenea, edilul-șef a vorbit despre un parc de panouri fotovoltaice pentru a deservi flota electrică a ”Braicar” în viitorul apropiat • totodată, a făcut anunțul referitor la sosirea în curând în Brăila a celor 40 de autobuze noi, cumpărate din fonduri europene
Veste bună pentru brăilenii care au nevoie să folosească atât autobuzul cât și tramvaiul pentru a ajunge la destinația dorită la nivelul orașului. De la începutul acestei luni își pot achiziționa un singur abonament valabil pentru toate liniile la ”Braicar”, cu ajutorul căruia se vor putea deplasa la nivelul Municipiului Brăila atât cu autobuzul cât și cu tramvaiul.
Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii municipali au aprobat tarifele serviciului de transport public local de călători prin curse regulate din Municipiul Brăila, aplicabile începând cu data de 1 noiembrie 2026. Pe scurt, prețul unui bilet rămâne de 3 lei/călătorie, în schimb, noutatea este introducerea acestui tip de abonament lunar pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) la prețul de 85 lei. Inițiatorii proiectului sunt consilierii PSD Valentin Pătârlăgeanu și Daniel Tudose, membrii în Adunarea Generală a Acționarilor la societatea ”Braicar” SA Brăila.
Înainte de votul proiectului, primarul Marian Dragomir a intervenit și a explicat că măsura introducerii acestui tip de abonament integrat vine pentru a ajuta în viitor la fluidizarea traficului.
”Doamnelor și domnilor consilieri, am avut o discuție cu domnul viceprimar Alexandru Crican Jantea, în vederea fluidizării circulației și identificării unor măsuri optime, din acest punct de vedere. Și apoi am extins această discuție, împreună cu domnii consilieri Daniel Tudose și Valentin Pătârlăgeanu, cărora vreau să le mulțumesc pentru inițierea acestui proiect de hotărâre, prin care încercăm fluidizarea traficului în Municipiul Brăila și oferirea unor facilități fără să creștem prețul călătoriilor celor care folosesc mijloacele de transport ale «Braicar». Prin acest proiect, de fapt, noi oferim o facilitate pentru că toți călătorii «Braicar», începând de la elevi, studenți, persoane active care merg la serviciu și pensionari, să poată, în prețul aceluiași abonament, să circule atât pe autobuz cât și pe tramvai. Așa cum știți, până acum era nevoie să cumpere două abonamente total diferite”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a punctat că dimineața multe străzi din oraș se aglomerează foarte tare, iar prin acest proiect se încearcă fluidizarea traficului, prin oferirea unei alternative de transport convenabile cetățenilor, în special având în vedere prețurile mărite la combustibili.
”Ce am prevăzut în acest proiect cu toții este să păstrăm același tarif la bilet și la abonamente, subvenționând din bugetul local diferența prețului la motorină, pe care ați văzut-o cu toții peste tot. Totodată, considerăm că pe măsură ce vom finaliza Strada Grigore Alexandrescu, această măsură va fi benefică pentru ca tramvaiele să preia cetățenii care folosesc mijloacele de transport în comun, de pe Strada Buzăului sau de pe strada Vizirului, Strada Grigore Alexandrescu fiind exact la mijloc între cele două străzi. Urmând ca atunci când se va lansa un nou program cu finanțare europene, să accesăm fonduri și pentru modernizarea liniei de tramvai din Cartierul Progresul și din Cartierul Vidin, folosind, de asemenea, bani europeni pentru străzile Costache Negruzzi, Ulmului și Octav Doicescu. Dacă vor mai exista bani pentru tramvaie pe fonduri europene, având în vedere prețul exagerat, din punctul meu de vedere, de peste 1.700.000 de euro un tramvai, vom accesa în continuare, ca să mai cumpărăm și alte tramvaie”, a mai adăugat sursa citată.
Investiții viitoare la «Braicar»
În același context, primarul Marian Dragomir a mai dorit să anunțe că autobuzele electrice comandate de municipalitate urmează să vină în curând la Brăila, astfel că flota ”Braicar” va fi modernizată și se va putea, în sfârșit, renunța la mașinile vechi.
”Profit de această ocazie și vă transmit o veste foarte bună. În cursul zilei de astăzi (n.r. – vineri, 30 octombrie) am vorbit cu reprezentanții societății câștigătoare a licitației pentru autobuze. Cele 40 de autobuze ale Primăriei Municipiului Brăila, cumpărate din fonduri europene, sunt finalizate în acest moment. Se așteaptă terminarea procedurilor vamale, astfel încât acestea să fie urcate pe vapor, să fie transportate către România, urmând ca ulterior să parcurgem procedurile de omologare și de înmatriculare. Estimăm cel târziu primăvara anului viitor, lunile februarie, martie, aprilie să le avem în circulație. Cele 40 de autobuze noi vor fi electrice, vor fi foarte benefice pentru flota «Braicar» și în acest fel se va elimina tot ceea ce este autobuz vechi și se va veni cu un plus de confort pentru cetățeni, scăzând totodată costurile foarte mari cu acești combustibili. Mă refer la motorină”, a precizat Dragomir.
Cât despre energia verde, edilul-șef a mai anunțat un proiect important avut în vedere de Primărie: realizarea unui parc de panouri fotovoltaice menit să deservească flota electrică a ”Braicar”.
”O altă veste foarte bună este că autobuzele electrice vor putea la un moment dat să fie alimentate din parcuri de panouri fotovoltaice pe care Primăria Municipiului Brăila îl are în procedură de licitație pe diverse paliere în momentul de față, pentru diriginții de șantier și cei care vor verifica aceste proiecte, astfel încât primăria va avea un parc de panouri fotovoltaice care ne va ajuta foarte mult să economisim energia electrică și costurile aferente. Mulțumesc mult de tot!”, a mai declarat Dragomir în cadrul ședinței.
Care sunt tarifele «Braicar» de la 1 noiembrie
Astfel, potrivit anexei proiectului de hotărâre amintit, în ceea ce privește transportul pe bază de bilet, acesta rămâne în continuare la valoarea de 3 lei în oraș (pe toate liniile). La fel pe ruta Castanului-Lacu Sărat și pentru transport cu autobuz și microbuz. De asemenea, biletul de suprataxă pentru tramvai, autobuz, microbuz este de 40 lei.
În ceea ce privește transportul pe bază de abonament, a fost introdus acest abonament de 85 lei/lună pentru transportul pe toate liniile în oraș. În ceea ce privește un abonament lunar pe tramvai pentru Stațiile Municipiul Brăila – Lacu Sărat, prețul este de 125 lei; la tramvai și autobuz în oraș pentru beneficiarii legilor speciale, tot 85 lei lunar; pentru tramvai și autobuz în oraș pentru elevi, 70 lei lunar.
În ceea ce privește tariful pentru abonamentele achiziționate de agenții economici (dacă achiziționează minim 1.000 buc/lunar), valoarea este de 60 lei. Transportul pe bază de bilet achiziționat online rămâne tot 3 lei/călătorie. Tariful unui abonament pe toate liniile din oraș (tramvai și autobuz) cu valabilitatea de o săptămână de la data achiziției online, valoarea este de 20 lei, iar pentru un astfel de abonament valabil doar o zi, cumpărătorul va plăti 11 lei prin aplicația online. Totodată, tariful pentru emiterea unui aviz de subtraversare este de 200 lei/aviz.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Menționăm că tot în cadrul aceleiași ședințe a CLM Brăila, consilierii au mai aprobat și Contractul de mandat pentru administrator-membru, în Consiliul de Administrație al societății Braicar SA, în formă revizuită. Și acest punct de pe ordinea de zi a trecut cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
