Administrație
Cristian Lucilius Niculae l-a provocat pe Dragomir să sprijine un proiect
• după ce primarul Marian Dragomir l-a atacat în public pentru criticile aduse titlului “Brăila, Capitala Antreprenoriatului”, Cristian Lucilius Niculae a dorit să vină cu un drept la replică • pe lângă câteva atacuri voalate, împăciuitor, acesta a venit şi cu o provocare pentru edilul-şef privind sprijinirea campaniei ONG-ului său, “Descoperă stadionul de atletism” • Niculae vrea ca primarul să gireze un proiect privind reabilitarea stadionului ce va fi prezentat, sâmbătă, la NOVEMBarh în Bucureşti, o întâlnire a arhitecţilor • Dragomir a afirmat că nu are motive să sprijine iniţiativele unor persoane care nu au arătat un comportament antreprenorial corect • mai mult, a explicat că până ce Primăria nu preia stadionul de la Ministerul Sportului, niciun proiect nu poate fi girat de municipalitate, în special dacă este în afara procedurilor legale
Replicile publice dintre primarul Marian Dragomir şi antreprenorul Cristian Lucilius Niculae au căpătat o turnură cel puţin interesantă. După ce edilul-şef l-a atacat în mod public ca urmare a unor critici pe reţelele de socializare pe tema titlului primit recent de municipalitate de “Capitala Antreprenoriatului 2019”, acuzându-l că şi-a falimentat propriile firme şi că nu are niciun drept să dea sfaturi Primăriei în acest context, Niculae a susţinut la rândul său o conferinţă de presă pentru a veni cu un drept la replică, dar şi pentru a-i face o propunere edilului-şef.
Acesta şi-a prezentat CV-ul, precizând că l-a alcătuit pentru prima dată în ultimii 25 de ani cu ocazia întâlnirii cu jurnaliştii. De asemenea, a prezentat şi un document în care sunt expuse noţiuni despe ce înseamnă atreprenoriatul.
“O să încep cu scuze, întrucât consider că orgoliul nu trebuie să ne întunece raţionamentul. Drept pentru care îi cer scuze domnului primar pentru cele două comentarii pe care le-am făcut, cred că au fost destul de acide. Acesta este primul rând de scuze, pentru ceea ce am afirmat despre titlul de excelenţă în atreprenoriatul brăilean. Şi al doilea rând de scuze sunt cele anticipate. Nu îmi cer scuze anticipat pentru ceea ce am greşit, cum unii mai practică, ci pentru ceea ce îmi va mai scăpa de aici încolo”, şi-a început Niculae declaraţia.
Sursa citată a difuzat un videoclip cu declaraţia primarului Marian Dragomir despre afacerile sale, pe care l-a pus pe pauză de câteva ori, pentru a veni cu un drept la replică în diferite momente unde a considerat că edilul-şef a exagerat. În esenţă, Niculae e explicat că din punctul său de vedere nu poate fi considerat un “ţepar”, aşa cum a indicat primarul. De asemenea, a precizat că firma falimentată, a sa şi a soţiei sale, la care face referire Dragomir, este de fapt Golf Trade, societate pe care nu a administrat-o personal, ci în care doar a investit. Antreprenorul a insistat pe ideea că există o diferenţă între acţionar şi administrator al unei societăţi, la fel cum o firmă intrată în faliment nu înseamnă neapărat că nu poate să revină pe piaţă, aşa cum au fost cazuri de succes în istorie, dând exemplul celebrei francize KFC. Dincolo de mici înţepături la adresa primarului, printre care şi inserarea proverbului “Un deştept poate să ia lecţii de la un prost, dar invers e mai greu”, Niculae a venit totuşi cu o provocare pentru edilul-şef.
Niculae vrea ca primarul să îi gireze proiectul “Descoperă Stadionul de Atletism” la NOVEMBarh
Niculae a vorbit despre Asociaţia Brăileană pentru Educaţie Civică, ONG în cadrul căruia acesta deţine poziţia de secretar, iar Teodorescu Constantin (cunoscut pentru implicarea sa în perioada când Brăila concura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană) pe cea de preşedinte, care s-a implicat în luna septembrie într-o acţiune de voluntariat şi a scos la lumină pista stadionului de atletism care era plină de bălării. Ulterior, le-a venit ideea demarării campaniei “Descoperă Stadionul de Atletism”, care a intrat în atenţia unui grup de arhitecţi ce vor să promoveze un proiect privind reabilitarea bazei sportive în cadrul NOVEMBarh 2018 (24 noiembrie, la Pentagon Events, Bucureşti), un maraton de brainstorming pe teme arhitecturale. Pe scurt, Cristian Niculae a anunţat că i-a vorbit primarului Marian Dragomir despre această ocazie de a salva stadionul poate cu bani de la diverşi investitori, însă nu a primit un răspuns, astfel că i-a solicitat public să gireze proiectul prin participarea sâmbătă seara la evenimentul la care este aşteptat şi preşedintele Federaţiei Române de Atletism.
“Horia Bejan este arhitect în Bucureşti, are un doctorat în infrastructură sportivă. (…) Dumnealui s-a oferit să facem din această campanie «Descoperă Stadionul de Atletism» un subiect la NOVEMBarh. Este un maraton de brainstorming care se va desfăşura sâmbătă, pe 24 noiembrie, în Bucureşti, unde vor veni 300 de persoane care vor constitui 30 de echipe, în jurul a 30 de teme. Din aceste 300 de persoane, 200 sunt arhitecţi, restul nu. Dar sunt furnizori de materiale, iniţiatori de proiecte cum sunt şi eu. Şi alţii. Echipa noastră este singura dintre cele 30 prezente sâmbătă la NOVEMBarh care are un site propriu, se cheamă stadionuldeatletism.ro. Am reuşit ca la acel eveniment să vină preşedintele Federaţiei Române de Atletism şi am mai reuşit ca Federaţia să devină partener al acestui eveniment. Cumva este o concluzie pe care o trag eu, nu am cules-o de la cineva anume. Dar îmi asum riscul, este unul dintre cele mai mari evenimente ale breslei arhitecţilor din România. De dorit ar fi ca din echipa noastră să facă parte şi domnul primar Marian Dragomir”, a declarat Niculae.
Potrivit sursei citate, din echipă mai face parte arhitectul Roxana Dragomir (brăileancă la origini, dar care trăieşte în Bucureşti), Cristian Niculae ca iniţiator al proiectului, Constantin Teodorescu voluntar, stagiari şi studenţi.
“Ne-am propus să demonstrăm printr-un studiu de fezabilitate, un DALI cât costă să faci acest stadion, cu ce resurse şi cum se întorc banii. De dorit ar fi, spre exemplu, ca acest proiect să poată sta la baza unei solicitări a Primăriei, inclusiv să meargă să facă un împrumut la bancă pentru a amenaja acest stadion. Şi să fie capabilă Primăria, să aibă toate informaţiile care să dovedească faptul că va avea sursa să restituie banii băncii. Dacă ar veni şi domnul primar acolo, vă daţi seama în ce fel ar fi reprezentată Brăila de către dumnealui şi de preşedintele Federaţiei Române de Atletism?! I-am propus şi în mod direct, dar poate nu am fost eu destul de clar”, a adăugat acesta.
Dragomir susţine că un DALI fără licitaţie ar fi caz penal
Întrebat despre ideea lui Cristian Niculae, primarul Marian Dragomir a afirmat în primul rând că nu se aşteaptă ca în urma unor astfel de întâlniri precum cea a arhitecţilor de la Bucureşti să rezulte proiecte reale, cu surse de finanţare. În al doilea rând, acesta a reamintit că Stadionul de Atletism nu aparţine Primăriei Municipiului prin urmare nu se pot face investiţii acolo. Iar în ceea ce priveşte un studiu de fezabilitate sau un DALI fără licitaţie publică în prealabil, Dragomir a punctat că a fi un caz penal.
“El (n.r. – Cristian Niculae) a avut o întâlnire la Primărie. Dar Stadionul de Atletism nu aparţine Primăriei Municipiului Brăila. Punct! I-am spus că dacă stadionul va fi transferat Primăriei (n.r. – de la Ministerul Sportului), atunci aceasta va organiza o licitaţie publică pentru realizarea studiului DALI. Abia după aceea vom putea face proiectul tehnic şi licitaţia pentru execuţie. Iar cei care vor participa la realizarea acestui studiu trebuie să fie arhitecţi autorizaţi, proiectanţi autorizaţi care să respecte legislaţia privind stadionale de atletism din România, care pot fi înscrise şi omologate pentru organizarea unor competiţii la nivel naţional şi internaţional. Până atunci, orice pregătire a unei documentaţii poate fi catalogată ca licitaţie dedicată. Fapt pedepsit de legea penală. Deci nu mă interesează propunerea. Eu particip la invitaţii ale unor persoane care s-au comportat antreprenorial corect, fără a-şi introduce societăţile în insolvenţă şi care plătesc toate datoriile către partenerii contractuali”, a declarat Dragomir.
Pentru un articol cât mai intransigent, primarul ne-a recomandat să vizităm site-ul Judecătoriei Brăila şi al Tribunalului Brăila pentru a vedea procesele pe care Cristian Niculae le are pe rol pe tema mai multor datorii la bănci. Trebuie punctat că, într-adevăr pe portalul instanţelor de judecată, numele lui Cristian Lucilius Niculae apare în foarte multe procese intentate de diferite bănci, ce au drept cauză executări silite ca urmare a unor datorii acumulate.
Administrație
Au început pregătirile pentru Târgul de Iarnă de la Brăila
• Primăria promite o ediție mai spectaculoasă decât cea de anul trecut care, după cum se știe, a fost foarte apreciată de brăileni • locul de desfășurare rămâne Piața Traian și strada Mihai Eminescu
Primăria a început pregătirile pentru Târgul de Iarnă din acest an, care se va desfășura, la fel ca și anul trecut, în Piața Traian și pe strada Mihai Eminescu.
În Piața Traian a fost montată deja cupola luminoasă și se lucrează la instalațiile care vor împodobi cei doi brazi naturali de mari dimensiuni.
Urmează să fie aduse căsuțele din lemn, precum și figurinele cu tematică de Crăciun ce vor crea atmosfera de poveste specifică unui astfel de eveniment. După succesul de anul trecut, Primăria promite că ediția din acest an va fi chiar mai spectaculoasă, cu mai multe căsuțe tematice și lumini feerice.
După modelul ediției precedente, vor fi montate și scene pentru spectacole, în Piața Traian și în parcarea de la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Mihail Sebastian.
Tot acolo va fi montat și patinoarul provizoriu care, după cum se știe, anul trecut a fost foarte apreciat și solicitat de brăileni de toate vârstele.
În prezent, încă se mai lucrează la montarea pavajului, în parcarea care se află în plin proces de modernizare.
Surse din administrația locală dau asigurări că totul va fi gata până la inaugurarea Târgului de Iarnă. Acesta ar urma să fie deschis la sfârșitul lunii noiembrie și să rămână la dispoziția brăilenilor și turiștilor până în luna ianuarie.
Administrație
Ce nu s-a văzut în spatele șantierului de pe Calea Galați. Investiția de 66 de milioane de lei, prezentată la Primăria Brăila
• un nou proiect de infrastructură urbană a fost dus la bun sfârșit la Brăila • modernizarea Căii Galați, realizată în două etape cu finanțare europeană și o contribuție de aproximativ 17% din partea municipalității, reprezintă încă un pas în procesul de modernizare a orașului și de îmbunătățire a transportului public • investiția și provocările întâmpinate în implementarea sa au fost prezentate joi, 5 noiembrie, la sediul Primăriei
Modernizarea Căii Galați, pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanților și Bulevardul Independenței, a fost prezentată joi, 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Primăriei Municipiului Brăila.
Investiția, realizată cu fonduri europene, reprezintă încă un obiectiv de infrastructură urbană dus la bun sfârșit de administrația locală și se înscrie în strategia de modernizare a municipiului.
La întâlnire au participat primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, viceprimarul Alexandru Jantea Crican, Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Brăila și managerul de proiect, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, precum și Răzvan Popescu, director adjunct al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
Conferința a fost prilejul unei prezentări detaliate a investiției, de la etapele de implementare și dificultățile întâmpinate până la rezultatele concrete și beneficiile pe care modernizarea acestei artere le aduce brăilenilor.
O arteră importantă a orașului adusă la standarde moderne
Primarul Viorel Marian Dragomir a început prezentarea proiectului printr-o scurtă incursiune în trecut, amintind starea în care se afla Calea Galați înainte de începerea lucrărilor. Edilul a vorbit despre carosabilul deteriorat, asfaltul peticit și problemele repetate ale vechii linii de tramvai, care necesita intervenții frecvente și provoca uneori situații dificile în circulație. ”Era o lucrare absolut necesară pe o arteră foarte importantă din municipiul Brăila”, a subliniat primarul, explicând că vechea infrastructură ajunsese într-o stare care nu mai permitea desfășurarea transportului public în condiții corespunzătoare. Proiectul a fost implementat în două etape. Prima s-a desfășurat în perioada 30 iulie 2020 – 31 decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar cea de-a doua între 1 ianuarie 2024 și 31 ianuarie 2025, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Pentru Etapa I, valoarea totală a fost de 19.854.577,20 lei, din care 16.876.390,62 lei reprezintă contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, 2.581.095,04 lei contribuția nerambursabilă a Guvernului României și 397.091,54 lei contribuția proprie a Primăriei Municipiului Brăila. Etapa a II-a a avut o valoare totală de 46.108.028,33 lei, finanțarea fiind asigurată astfel: 29.563.657,93 lei contribuție nerambursabilă a Uniunii Europene, 4.521.500,63 lei contribuția Guvernului României și 12.022.869,77 lei contribuția proprie a municipalității. Astfel, valoarea cumulată a celor două etape de finanțare este de aproximativ 65,96 milioane de lei.
Primarul Viorel Marian Dragomir a evidențiat faptul că, dincolo de fondurile europene atrase, realizarea unui asemenea proiect presupune și un efort financiar din bugetul local, adică o contribuție directă a comunității la modernizarea orașului.”Contribuția municipiului Brăila a fost asigurată din taxele și impozitele pe care brăilenii le-au plătit, iar noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect”, a precizat primarul, amintind totodată că implementarea a presupus numeroase provocări tehnice și administrative.
Întârzierile în procesul de evaluare și contractare a finanțării, creșterea prețurilor materialelor de construcții și lipsa ofertelor la primele proceduri de achiziție au făcut necesară reluarea unor etape administrative și actualizarea valorilor proiectului. O altă dificultate majoră a fost reprezentată de rețelele de utilități din subteran. Documentațiile vechi, întocmite în anii ’60-’70, nu corespundeau întotdeauna situației reale din teren, ceea ce a îngreunat intervențiile constructorului.
”Noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect, dar el a avut foarte multe provocări”, a precizat Viorel Marian Dragomir, mulțumindu-le angajaților Primăriei implicați în implementare, care au fost nevoiți să gestioneze numeroase situații dificile și să fie permanent prezenți pe teren. Edilul a mulțumit și brăilenilor pentru răbdarea și înțelegerea de care au dat dovadă pe perioada lucrărilor, când mai multe artere importante ale orașului au fost afectate de șantiere.
Investiția, parte a unui amplu proces de modernizare a orașului
Viceprimarul Alexandru Jantea Crican a evidențiat faptul că modernizarea Căii Galați nu trebuie privită ca o intervenție izolată, ci ca parte a unui proces mai amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii urbane.
Acesta a făcut referire la alte investiții realizate sau derulate în municipiu, printre care intervențiile de pe Bulevardul Independenței, Bulevardul Dorobanților, strada Grigore Alexandrescu și zona Parcului Monument.
Potrivit viceprimarului, aceste proiecte contribuie la crearea unor legături funcționale între diferite zone ale orașului, prin modernizarea carosabilului, a liniilor de tramvai, a zonelor pietonale și a infrastructurii conexe. Alexandru Jantea Crican a subliniat că obiectivul administrației locale este continuarea investițiilor în infrastructură, astfel încât deplasarea prin municipiu să fie mai sigură și mai accesibilă, atât pentru utilizatorii transportului public, cât și pentru cei care folosesc autoturismele personale. Totodată, acesta a apreciat colaborarea cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, evidențiind sprijinul oferit în procesul de accesare și implementare a finanțărilor europene.
Soluții tehnice moderne și o infrastructură mai durabilă
Detaliile tehnice ale proiectului au fost prezentate de Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Municipiului Brăila și managerul proiectului. Acesta a explicat că etapizarea investiției a fost necesară pentru continuarea lucrărilor și valorificarea finanțărilor europene disponibile prin cele două programe regionale. Intervențiile au vizat nu doar modernizarea liniei de tramvai și refacerea carosabilului, ci și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare aflate în zona de lucru, precum și implementarea unui sistem modern de management al traficului în intersecțiile Calea Galați – Bulevardul Independenței și Calea Galați – strada Griviței.
Una dintre cele mai importante modificări a vizat infrastructura liniei de tramvai. Dacă vechea cale de rulare era realizată pe dale de beton care au generat, în timp, probleme și chiar surpări, noua soluție tehnică presupune utilizarea unei dale continue de beton, concepută pentru a asigura o rezistență mai bună și costuri de întreținere reduse pe termen lung.
De asemenea, cele două intersecții semaforizate beneficiază de un sistem coordonat de management al traficului, cu posibilitatea monitorizării circulației și adaptării timpilor de semaforizare în funcție de fluxurile de autovehicule.
Proiectul a inclus și amenajarea unor locuri de parcare acolo unde configurația străzii a permis, modernizarea trotuarelor, plantarea de arbori și amenajarea spațiilor verzi.
Reprezentanții ADR Sud-Est: „În Primăria Brăila există performanță”
Unul dintre momentele importante ale conferinței a fost intervenția reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, care au apreciat efortul administrației locale și al echipei implicate în implementarea investiției. Răzvan Popescu, director adjunct ADR Sud-Est, a felicitat Primăria Municipiului Brăila și întreaga echipă care a contribuit la realizarea proiectului. Acesta a subliniat că implementarea unei investiții de asemenea anvergură presupune coordonare, responsabilitate, capacitate administrativă și, mai ales, o colaborare permanentă între toate instituțiile și persoanele implicate.
Reprezentantul ADR Sud-Est a remarcat faptul că finalizarea proiectului demonstrează că administrația locală dispune de resursele organizatorice necesare pentru gestionarea unor investiții complexe, finanțate din fonduri europene. La rândul său, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, a apreciat modul în care Primăria Brăila a gestionat etapizarea și implementarea proiectului.
Aceasta a explicat că transferul unei părți a activităților către noul program de finanțare a permis continuarea investiției în condiții corespunzătoare și atingerea obiectivelor asumate prin programele europene. Totodată, Jeni Crăciun a atras atenția asupra unui aspect important: investițiile de acest tip trebuie privite în contextul unei strategii integrate de dezvoltare urbană, nu doar ca proiecte individuale. Modernizarea Căii Galați face parte dintr-un ansamblu mai amplu de intervenții care urmăresc îmbunătățirea mobilității urbane și a calității vieții în municipiul Brăila.
Aprecierile celor doi reprezentanți ai ADR Sud-Est au evidențiat importanța colaborării dintre administrația locală și instituțiile care gestionează fondurile europene, dar și efortul administrativ necesar pentru transformarea finanțărilor în investiții concrete.
CELE MAI CITITE
