Politică
Cristian Buşoi explică de ce Guvernul nu a alocat mai mulţi bani pentru Pod
• europarlamentarul Cristian Buşoi s-a aflat vineri într-o vizită la Brăila şi a dorit să sublinieze importanţa pe care Guvernul României o acordă proiectului podului peste Dunăre, investiţie pe care o consideră prioritară • acesta a explicat că deocamdată s-au alocat doar 97 milioane lei pentru pod în bugetul actual, din pricina dezastrului lăsat în urmă de PSD-işti, dar a subliniat că vor mai urma rectificări • liberalii nu au uitat nici de Drumul Expres Brăila-Galaţi, nici de Centura Brăilei
Europarlamentarul PNL Cristian Buşoi susţine că podul peste Dunăre reprezintă una dintre priorităţile Guvernului Ludovic Orban, aşa că brăilenii nu au de ce să se îngrijoreze în privinţa finanţării investiţiei. Acesta a vizitat Brăila pe data de 24 ianuarie, şi a anunţat, printre altele, că şi-a deschis cabinet de europarlamentar în cadrul sediului PNL Brăila de pe Calea Călăraşilor. În cadrul conferinţei de presă, Buşoi a vorbit despre proiecte care se pot dezvolta în zona noastră, astfel că a amintit şi despre podul suspendat peste Dunăre, despre care a precizat că liberalii trebuie să lupte pentru a găsi şi partea de finanţare naţională. “Şi la Bruxelles putem să facem nişte lucruri”, a afirmat europarlamentarul.
Buşoi a dat asigurări că podul peste Dunăre este o prioritate pentru Guvernul liberal, în special pentru că prin intermediul acestuia se vor atrage fonduri europene. Pentru a demonstra cele spuse, Buşoi a amintit că a asistat la foarte multe discuţii importante privind această investiţie. Cât despre faptul că Guvernul a alocat doar 97 milioane lei în actualul buget naţional pentru pod, Buşoi a explicat că de vină este dezastrul lăsat în urmă de PSD-işti.
“Cel puţin în construcţia aceasta iniţială a bugetului am avut câteva constrângeri generate de situaţia lăsată de vechiul Guvern şi de PSD. Pentru a nu avea niciun fel de problemă cu Comisia Europeană, cu deficitul, pentru a ţine lucrurile într-o zonă a echilibrului, a trebuit să existe un buget mai conservator. Cel puţin în primă fază. Buget, care nu poate să acomodeze toate proiectele pe care ni le dorim. Există însă o discuţie că la un moment dat, cel puţin la prima rectificare bugetară – şi dacă semnalele pe care le dăm către mediul economic, cu anularea prevederilor greşite din Ordonanţa 114, cu o altă atitudine faţă de mediul de afaceri, cu atragere mai mare de fonduri europene, se vor regăsi şi într-o creştere economică mai bună, şi într-o creştere a veniturilor bugetare -, toate aceste proiecte se vor regăsi cu partea de cofinanţare”, a afirmat Buşoi.
Liberalii promit că nici Drumul Expres Brăila – Galaţi nu va fi uitat
Prezent la conferinţă, preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a punctat la rândul său că se vor găsi resurse financiare pentru pod astfel încât lucrările să continue conform programului şi să fie decontate. Acesta a vorbit şi despre drumul expres Buzău-Brăila-Galaţi, cu precizarea că investiţia nu va fi uitată de actualul Executiv, proiectul fiind în faza de pregătire a licitaţiei. Dănăilă a explicat că nici Centura Brăilei nu va fi uitată, deoarece este în directă legătură cu proiectul podului.
“Probabil că anul acesta, dacă nu vor fi contestaţii, dacă toată procedura va fi în regulă, se va putea face licitaţia şi să se semneze contractul. Iar pentru Centura Brăilei este o altă discuţie. Am tot auzit în spaţiul public, lansat de cei de la PSD, bineînţeles, că Centura Brăilei a fost scoasă de la finanţare. Cei de la PSD au fost la guvernare o lungă perioadă de timp. Nu ştiu când a fost pregătit pentru licitaţie acest proiect. Pentru că acesta a fost prins o dată cu cel pentru pod, deci încă din anii ’80 s-a luat în calcul lărgirea centurii. Dar din păcate, până la acest moment, nu s-a ajuns la un stadiu care să permită scoaterea la licitaţie a proiectului. Vorbim de anii trecuţi, nu de momentul acesta. Ministrul Transporturilor ştie de acest proiect. A fost o comunicare pe care am avut-o cu dânsul pe această temă. Va face toate demersurile pentru a conecta podul care este pe patru benzi, cu o centură care să facă faţă, să poată prelua traficul de pe acest pod. Deci centura va fi o prioritate pentru noi, ţinând cont şi de termenul de finalizare a podului”, a conchis Dănăilă.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















