Religie
Creștinii se pregătesc să intre în Postul Paștelui
• ne aflăm în Săptămâna Albă sau a Brânzei, care precede Postul Paștelui • acesta va începe pe 18 martie și se va termina după 40 de zile • În Postul Mare nu se consumă carne, lapte, ouă sau brânză și se fac rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei, pentru sănătatea trupească şi sufletească a credincioșilor • dezlegare la pește va fi doar de Buna Vestire și Florii
Dacă în unele tradiții și filosofii orientale postul alimentar este asociat cu purificarea trupului și a minții, pentru creștini, postul este o modalitate de a se smeri în prezența Lui Dumnezeu și de a-și reafirma credința. Deși postul nu este obligatoriu, finalizarea lui îi poate oferi creștinului un mare sentiment de împlinire și de conexiune cu divinitatea.
Înainte de Sfintele Paști (Învierea Domnului), creștinii țin Postul Mare, perioadă care face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți pe care Mântuitorul Hristos l-a ținut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul Paștelui aduce aminte și de postul Profetului Moise, de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele Lui Dumnezeu – Decalogul scris pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Postul reprezintă abținerea de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Totodată, în post, creștinii trebuie să se abțină și de la anumite gânduri dăunătoare, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Anul acesta, între Paștele catolic și cel ortodox este o diferență de mai bine de o lună: Paștele catolic va fi pe data de 31 martie, iar Paștele ortodox pe 5 mai. Dacă Postul Paștelui la catolici a început deja pe 14 februarie, la ortodocși, acesta va începe pe 18 martie. Cu o săptămâmă înainte de Lăsatul secului pentru Postul Paștelui este Săptămâna Albă sau a Brânzei. Duminica lăsatului sec de carne a fost pe 10 martie (numită și Duminica Înfricoșătoarei Judecăți). Pe 18 martie începe Postul Paștelui pentru creștinii ortodocși, care se va termina pe 4 mai.
Dezlegare la pește doar de Buna Vestire și Florii
În postul Paștelui, creștinii ortodocși se roagă și își curăță sufletul, dar nici nu consumă alimente precum carne, brânză, ouă, lapte și pește. Pe durata postului există și dezlegări la pește, zile în care cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Postul Paștelui este cel mai aspru post din an; spre deosebire de alte posturi, nu are multe zile cu dezlegare la pește. În 2024 se poate consuma pește doar pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 28 aprilie, când prăznuim Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor).
În vechime, la fel ca și în zilele noastre, postul era practicat ca un act de pietate personală, fiind un act de voință și credință și respectat după posibilitățile fiecăruia. Totuși, Biserica a formulat reguli și îndrumări, mai mult sau mai puțin obligatorii, reglementând timpul, durata și felul postirii. Potrivit Bisericii Ortodoxe, respectarea postului este o datorie a oricărui bun credincios. Hotărârile canonice privitoare la posturi nu au caracter de dogmă, adică nu trebuie privite ca niște reguli absolut neschimbabile și eterne, ci fac parte din normele bisericești cu caracter moral-disciplinar, formulate de autoritatea bisericească.
Astfel, în ședința din 27 februarie 1956, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât următoarele cu privire la respectarea posturilor: Copiii până la 7 ani să fie dezlegați de pravila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente. Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare: a) toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește; b) prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din Postul Crăciunului; c) de la 24-29 iunie, adică 5 zile din postul Sf. Apostoli Petru și Pavel; d) de la 1-15 august (adică cele două săptămâni din Postul Adormirii Maicii Domnului); e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august; f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie; g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie. Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul posturilor bisericești, copiii de la 7 la 12 ani și credincioșii de orice vârstă, care sunt suferinzi, să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză, arată crestinortodox.ro.
Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, lapte, ouă sau brânzeturi. De asemenea, este interzis fumatul şi alcoolul. În Postul Paștelui se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc. Pe toată perioada Postului Paștelui nu se fac nunți și botezuri. Motivul pentru care nu se fac nunți în post este faptul că, imediat după slujba Tainei Nunții, sunt organizate petreceri cu multă mâncare și băutură, dar și cu o atmosferă ce este în contradicție cu atmosfera ce caracterizează perioada postului. Biserica nu permite săvârșirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunții să nu fie umbrită de restricțiile postului.
Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, considerată o rugăciune puternică, este rostită, cu precădere, în Postul Paștelui: „Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, robului Tău. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu. Că binecuvântat ești Tu în vecii vecilor. Amin”.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Religie
Cei 450 de preoți din Brăila și Galați, reuniți la Catedrala Arhiepiscopală
• marți, 10 noiembrie, la Galați, a avut loc conferința semestrială a clericilor din cele două județe ale Eparhiei • Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoți • după Sfânta Liturghie, a fost primită solemn, în Catedrala Arhiepiscopală, icoana-relicvar ce conține un fragment din moaștele Sfântului Constantin Sârbu
Marți, 10 noiembrie 2026, la Catedrala Arhiepiscopală, a avut loc conferința semestrială a clericilor din judeţele Brăila și Galați.
„Evenimentul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de slujitori care duc crucea grea a suferinţei celor din familiile lor. La slujba arhierească au fost prezenţi cei aproximativ 450 de preoţi din cele opt protopopiate ale Eparhiei Dunării de Jos”, a precizat purtătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.
În cadrul slujbei, ierarhul a rostit cereri speciale către Bunul Dumnezeu pentru slujitorii Sfintelor Altare şi pentru familiile acestora, precum şi pentru toţi tinerii şi credincioşii din cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
După Sfânta Liturghie, a fost primită solemn în Catedrala Arhiepiscopală icoana-relicvar ce conține un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Constantin Sârbu, sfințită pe 21 octombrie 2026, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi oferită în dar Arhiepiscopiei Dunării de Jos în ziua proclamării locale.
Mai apoi, Părintele Arhiepiscop a citit Acatistul acestui nou sfânt al Bisericii şi a ţinut o meditaţie teologică despre viaţa pământească presărată cu multe încercări şi neajunsuri a Sfântului Constantin Sârbu, dar cu multe bucurii duhovniceşti dobândite prin rugăciune, smerenie, jertfelnicie şi iubire milostivă faţă de semenii săi.
Ierarhul i-a îndeamnat pe clerici la rugăciune intensă, cultivarea păcii și urmarea unor modele spirituale precum Sfântul Constantin Sârbu și Sfânta Filotimia, pentru pregătirea duhovnicească a familiilor creștine în perioada postului Nașterii Domnului.
„Mare binecuvântare și bucurie ne-a oferit, în această zi, în cadrul dumnezeieștii Liturghii, prezența păstorilor sufletești din toate parohiile Arhiepiscopiei Dunării de Jos! Constituindu-se sfințiile lor și în fața Sfântului Altar, dar mai ales făcând altar din inimi și primind preacuratele și îndumnezeitele Taine ale Domnului, au format aducând bogăția de roade duhovnicești, timp de un an de zile, în familiile personale parohiale ale dânşilor, familia de acasă și parohială, acum în comuniune în luna Sfântului Andrei, bucurându-se însă în chip special de întărire duhovnicească prin primirea solemnă, în catedrală, a modelului de păstor, în cer și pe pământ, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, spre a intensifica și mai mult rugăciunea, cum el a făcut-o în toate împrejurările.
Spre a înmulți fapta filantropică în Postul Crăciunului, cum ne cheamă pastorala Sfântului Sinod și a spre a răsădi pacea, armonia și binecuvântarea, așa cum ne ocrotesc sfintele femei românce, unindu-se azi rugăciunea preoților din Galați, ajutați de Sfântul Constantin Sârbu și cei din Brăila, ajutați în special de Sfânta mamă ţărancă de la Târlele Filiului, Sfânta Filotimia.
Fie ca toate mireasmele duhovnicești să ne pregătească și mai mult pentru a intra bucuroşi în Postul Nașterii Domnului și a-i face loc Domnului și în inimile și în sufletele, în familiile preoțești, ca modele în cele mai multe cazuri pentru familiile creștinești”, a spus ierarhul.
În continuare, cei prezenți au vizionat filmul documentar „Tainele familiei creștine și roadele ei cerești”, realizat de Biroul de Presă al Eparhiei Dunării de Jos, cu sprijinul Televiziunii Patriarhiei Române, Trinitas TV. Pelicula prezintă proclamările locale ale canonizărilor Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu și ale Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, reperele biografice ale Sfintei Cuvioase Filotimia, de la Târlele Filiu, precum și sfințirea bisericilor din Cavadinești și Smârdan – obiective legate de viața Sf. Constantin Sârbu.
La final, Înaltpreasfinţia Sa s-a rugat Sfântului Constantin Sârbu şi a mulţumit preoţilor pentru comuniunea euharistică de la acest eveniment de înălţare duhovnicească, oferind fiecăruia posibilitatea de a se închina şi a săruta cu evlavie icoana-relicvar a Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu.
CELE MAI CITITE
