RELIGIE
Creștinii prăznuiesc Moșii de Iarnă
• înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (sau a Lăsatului sec de carne), e ziua Moșilor de Iarnă sau Sâmbăta Morților • în această zi, se face pomenirea sufletelor celor adormiți, se rostesc rugăciuni și se dă de pomană pachete cu mâncare, colivă, fructe și colaci • Moșii de Iarnă reprezintă, totodată, un moment de comuniune spirituală
După datina strămoșească, înainte de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (sau a Lăsatului sec de carne), creștinii prăznuiesc Moșii de Iarnă. Sărbătoarea mai este numită și Sâmbăta morților, pentru că acum se face pomenirea sufletelor celor adormiți, se rostesc rugăciuni și se dă de pomană pachete cu mâncare, colivă, fructe și colaci pentru iertarea păcatelor și odihna celor trecuți în eternitate. Nu întâmplător este aleasă această zi pentru Moșii de Iarnă; sâmbăta este rânduită dintotdeauna ca zi specială pentru comemorarea celor trecuți în neființă, fiind ziua în care Iisus Hristos a stat în mormânt, ca un muritor.
Moșii de iarnă, pe care-i sărbătorim sâmbătă, 14 februarie, preced Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, a Lăsatului sec de carne pentru Postul Sfintelor Paști (Postul Mare) care va începe, anul acesta, pe 23 februarie. Postul Mare va ține până pe 12 aprilie, când sărbătorim Învierea Domnului Iisus Hristos.
Moșii de iarnă sunt, prin excelență, un moment special dedicat pomenirii sufletelor celor plecați la Domnul. Se crede că, în această zi, sufletele celor adormiți revin, în chip tainic, printre cei vii. De aceea, credincioșii fac slujbe de pomenire și dau de pomană. Moșii de Iarnă preced intrarea în perioada de post, fiind, totodată, un moment de reculegere și reflecție asupra vieții și morții.
În Sâmbăta Morților, în toate bisericile se oficiaza slujbe de pomenire pentru cei adormiți și se tămâiază mormintele. Credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte daruri, spre a fi sfințite de preoți și se roagă pentru cei dragi, trecuți în eternitate. Ofrandele date de pomană sunt oferite mai apoi rudelor, vecinilor sau oamenilor nevoiași, în memoria celor dragi, plecați la Domnul.
Mulți credincioși merg la cimitir pentru a curăța mormintele rudelor decedate, aprinzând lumânări și rostind rugăciuni pentru sufletele celor plecați. În această zi, nu se spală și nu se fac treburi grele; se spune că cine lucrează în această zi „va tremura precum piftia” sau va avea ghinion tot anul. Chiar și aprinderea lumânărilor are semnificații profunde, pe care credincioșii le cunosc: se crede că, dacă nu se aprind lumânări pentru cei adormiți, sufletele lor vor rămâne în întuneric.
Moșii de iarnă reprezintă un moment de comuniune spirituală, în care credincioșii se roagă pentru sufletele celor plecați la Domnul și împart bucate în memoria lor. Respectarea tradițiilor din aceasta zi subliniază importanța legăturii dintre cei vii și cei morți, fiind un prilej de reculegere, dar și de respect pentru cei care nu mai sunt printre noi și cărora le păstrăm vie amintirea, în numele Domnului Iisus Hristos.
ARTICOLE CARE V-AR PUTEA INTERESA
DIN ACEEAȘI CATEGORIE
DE ACELAȘI AUTOR


































