Religie
Credincioșii romano-catolici au început Postul Paștelui
• în acest an, diferența între cele două sărbători marcate de catolici și ortodocși este de peste o lună • Biserica Romano-Catolică va sărbători Paștele pe 31 martie, în timp ce Biserica Ortodoxă pe 5 mai • anul acesta, Lăsata Secului pentru Postul Paştelui la ortodocși este duminică, 17 martie, iar începutul Postului Paştelui va fi marcat solemn în ziua următoare, 18 martie
Miercuri, 14 februarie, creştinii romano-catolici din Brăila și din toată lumea au început Postul Paştelui sau Postul Mare. I se mai spune și „Miercurea Cenușii”, pentru că este marcată de post și abstinență. Pentru catolici, Postul Paștelui reprezintă un timp de pregătire pentru solemnitatea Învierii Domnului.
Potrivit Arhidiecezei Romano-Catolice București, prima zi de post la creştinii romano-catolici este întotdeauna într-o zi de miercuri, aceasta fiind denumită „Miercurea Cenuşii”. În această zi, credincioşii catolici îşi fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte şi pe haine, ca semn al pocăinţei.
În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici a început pe 14 februarie, în timp ce creştinii ortodocşi încep Postul Paştelui abia pe 18 martie (Lăsata Secului va fi pe 17 martie). Totodată, Paştele Catolic va fi sărbătorit pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.
Postul propriu-zis la catolici permite numai o masă pe zi „pe săturate”. Dimineaţa şi seara se permite doar puțină hrană. Totodată, sunt obligaţi la legea postului toţi credincioșii care au împlinit vârsta de 21 de ani, până la cei de 60 de ani. În timpul postului catolic, credincioșii au voie să mănânce ouă, brânză, lapte. Trebuie evitat doar consumul de carne, cu excepția celei de pește. Pentru credincioşii ortodocşi, însă, în perioada de post produsele de origine animală sunt interzise cu desăvârșire, cu excepția zilelor cu dezlegare la pește.
Postul Mare, timp de penitenţă pentru catolici
Postul Paștelui reprezintă, prin excelență, un timp de pocăință pentru creștinii catolici. Atitudinea şi comportamentul creştinului trebuie să fie marcate de o formă de „renunţare la sine”. Înainte de Învierea Domnului, sunt sărbătorite Floriile și Săptămâna Mare, la fel ca la ortodocși. Intrarea lui Iisus în Ierusalim (Floriile) este marcată în calendarul romano-catolic 2024 pe data de 24 martie.
Pe parcursul Săptămânii Mari, pregătirile sunt asemănătoare cu ale ortodocşilor.
Credincioșii își primenesc locuințele și gospodăriile, iar pentru ziua de Paște se pregătesc mai multe feluri de mâncare: cozonaci, preparate din carne de miel, ouă vopsite.
Importante pentru catolici sunt şi pregătirile sufleteşti. Majoritatea credincioşilor aleg să se spovedească şi să se împărtăşească joi sau vineri, înaintea Învierii Domnului. În Vinerea Mare, toți credincioșii aduc acasă, de la biserică, o crenguță de măslin. Asta pentru că (este scris în Geneză, în prima carte a Bibliei) atunci când apele potopului s-au retras, porumbelul s-a întors purtând în cioc o ramură de măslin. Acest copac a devenit simbolul păcii, iar porumbelul este reprezentarea păcii și a împăcării cu oamenii și cu Dumnezeu.
În Sâmbăta Mare, catolicii participă la o slujbă religioasă unde se cântă imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. Printre cele mai importante tradiții din noaptea de Înviere se regăsesc: binecuvântarea focului, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, cântările adresate lui Iisus Hristos, lecturile din Vechiul Testament, proclamarea Evangheliei Învierii și împărtăşirea credincioşilor.
În noaptea de Înviere are loc celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale, prin care se exprimă trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Iisus Hristos Înviat. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită). Apoi se face procesiunea (se înconjură biserica) de către preoţi şi credincioşi.
Paștele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare. La fel ca în fiecare an, în Duminica Paştelui, Papa Francisc va rosti, în Piaţa Sfântul Petru, de la Vatican, în faţa a mii de credincioşi, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea „URBI ET ORBI”.
În dimineața Paștelui, înainte de micul dejun, catolicii se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban de argint – simbolurile sănătăţii şi ale belşugului. Un obicei care se practică în ziua Paștelui la catolici este dăruirea și ciocnitul ouălor. O altă tradiție este „vânătoarea de ouă” în grădini sau case.
Pentru masa de Paște, se gătesc mai ales preparate din miel. Cea mai cunoscută tradiție catolică de la noi din țară este stropitul. Acest obicei provine din Germania, iar la început, stropitul se făcea doar cu apă. În zilele noastre, este folosit și parfumul. Se spune că stropitul cu apă simbolizează purificarea. Iar pentru că apa provine din fântâni, ulterior a apărut și obiceiul împodobitului cu ouă a fântânilor din satele de catolici (mai ales în Ardeal).
Paștele 2024. De ce se sărbătorește la date diferite
Învierea Domnului (Sfintele Paşti) este cea mai mare sărbătoare a Bisericii Creștine. Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine cont de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, altul cu data schimbătoare – luna plină. Astfel, data Paştelui variază în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi). Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, evanghelici, reformaţi și culte neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025, la data de la 20 aprilie.
Vorbe din duh
E voia ta să faci Voia lui Dumnezeu
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat rubrica „Vorbe din Duh”, menită să ne facă pentru o clipă să ne oprim! Să ne oprim, să ne liniștim și să reflectăm la ce este Viața, ce este Adevărul, care este Calea. În fiecare săptămână suntem însoțiți de prof. Daniel Voinea, un dascăl, un mentor, un om minunat pentru cei care îl cunosc. Daniel Voinea a absolvit Teologia la Sibiu, dar și Facultatea de Filozofie la Iași și predă științe socio-umane la Liceul de Artă Hariclea Darclee.
Când nu vrei să fii în aceeași Iubire cu care Tatăl Iubirii te îmbracă, nu ești tu.
Copilul lui Dumnezeu doar doarme când nu-și amintește Iubirea din care s-a născut.
Când se trezește, își aduce aminte că voia lui este Voia lui Dumnezeu, și nu vrea altceva.
Este voia pe care ți-a dat-o Tatăl înainte de a te naște. Și te va însoți spre desăvârșirea Iubirii care ești.
Dacă te temi de ceva, nu de necunoscut este frica, ci de cunoscut: Iubirea lui Dumnezeu pentru tine.
„Căci Dumnezeu este Cel ce lucrează în voi şi ca să voiţi şi ca să săvârşiţi, după a Lui bunăvoinţă.”
(Epistola catre Filipeni a Sfântului Apostol Pavel, II, 13)
„Vedeţi ce fel de iubire ne-a dăruit nouă Tatăl, ca să ne numim fii ai lui Dumnezeu, şi suntem. Pentru aceea lumea nu ne cunoaşte, fiindcă nu L-a cunoscut nici pe El.
Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu şi ce vom fi nu s-a arătat până acum. Ştim că dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, fiindcă Îl vom vedea cum este.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, III, 1-2)
„În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.”
(Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, IV, 18-19)
Religie
Cei 450 de preoți din Brăila și Galați, reuniți la Catedrala Arhiepiscopală
• marți, 10 noiembrie, la Galați, a avut loc conferința semestrială a clericilor din cele două județe ale Eparhiei • Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoți • după Sfânta Liturghie, a fost primită solemn, în Catedrala Arhiepiscopală, icoana-relicvar ce conține un fragment din moaștele Sfântului Constantin Sârbu
Marți, 10 noiembrie 2026, la Catedrala Arhiepiscopală, a avut loc conferința semestrială a clericilor din judeţele Brăila și Galați.
„Evenimentul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de slujitori care duc crucea grea a suferinţei celor din familiile lor. La slujba arhierească au fost prezenţi cei aproximativ 450 de preoţi din cele opt protopopiate ale Eparhiei Dunării de Jos”, a precizat purtătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.
În cadrul slujbei, ierarhul a rostit cereri speciale către Bunul Dumnezeu pentru slujitorii Sfintelor Altare şi pentru familiile acestora, precum şi pentru toţi tinerii şi credincioşii din cuprinsul Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
După Sfânta Liturghie, a fost primită solemn în Catedrala Arhiepiscopală icoana-relicvar ce conține un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Constantin Sârbu, sfințită pe 21 octombrie 2026, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi oferită în dar Arhiepiscopiei Dunării de Jos în ziua proclamării locale.
Mai apoi, Părintele Arhiepiscop a citit Acatistul acestui nou sfânt al Bisericii şi a ţinut o meditaţie teologică despre viaţa pământească presărată cu multe încercări şi neajunsuri a Sfântului Constantin Sârbu, dar cu multe bucurii duhovniceşti dobândite prin rugăciune, smerenie, jertfelnicie şi iubire milostivă faţă de semenii săi.
Ierarhul i-a îndeamnat pe clerici la rugăciune intensă, cultivarea păcii și urmarea unor modele spirituale precum Sfântul Constantin Sârbu și Sfânta Filotimia, pentru pregătirea duhovnicească a familiilor creștine în perioada postului Nașterii Domnului.
„Mare binecuvântare și bucurie ne-a oferit, în această zi, în cadrul dumnezeieștii Liturghii, prezența păstorilor sufletești din toate parohiile Arhiepiscopiei Dunării de Jos! Constituindu-se sfințiile lor și în fața Sfântului Altar, dar mai ales făcând altar din inimi și primind preacuratele și îndumnezeitele Taine ale Domnului, au format aducând bogăția de roade duhovnicești, timp de un an de zile, în familiile personale parohiale ale dânşilor, familia de acasă și parohială, acum în comuniune în luna Sfântului Andrei, bucurându-se însă în chip special de întărire duhovnicească prin primirea solemnă, în catedrală, a modelului de păstor, în cer și pe pământ, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, spre a intensifica și mai mult rugăciunea, cum el a făcut-o în toate împrejurările.
Spre a înmulți fapta filantropică în Postul Crăciunului, cum ne cheamă pastorala Sfântului Sinod și a spre a răsădi pacea, armonia și binecuvântarea, așa cum ne ocrotesc sfintele femei românce, unindu-se azi rugăciunea preoților din Galați, ajutați de Sfântul Constantin Sârbu și cei din Brăila, ajutați în special de Sfânta mamă ţărancă de la Târlele Filiului, Sfânta Filotimia.
Fie ca toate mireasmele duhovnicești să ne pregătească și mai mult pentru a intra bucuroşi în Postul Nașterii Domnului și a-i face loc Domnului și în inimile și în sufletele, în familiile preoțești, ca modele în cele mai multe cazuri pentru familiile creștinești”, a spus ierarhul.
În continuare, cei prezenți au vizionat filmul documentar „Tainele familiei creștine și roadele ei cerești”, realizat de Biroul de Presă al Eparhiei Dunării de Jos, cu sprijinul Televiziunii Patriarhiei Române, Trinitas TV. Pelicula prezintă proclamările locale ale canonizărilor Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu și ale Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu, reperele biografice ale Sfintei Cuvioase Filotimia, de la Târlele Filiu, precum și sfințirea bisericilor din Cavadinești și Smârdan – obiective legate de viața Sf. Constantin Sârbu.
La final, Înaltpreasfinţia Sa s-a rugat Sfântului Constantin Sârbu şi a mulţumit preoţilor pentru comuniunea euharistică de la acest eveniment de înălţare duhovnicească, oferind fiecăruia posibilitatea de a se închina şi a săruta cu evlavie icoana-relicvar a Sfântului Preot Mucenic Constantin Sârbu.
CELE MAI CITITE
