Politică
Contestaţii, supărare şi introspecţie în tabăra învinşilor la Alegerile Locale 2020
• liberalul Cătălin Boboc, candidatul PNL Brăila pentru preşedinţia CJ Brăila, s-a arătat dezamăgit de scorul obţinut, de numai 23,94% şi susţine că ar fi binevenită o analiză la partid privind viitorul echipei • liderul USR Brăila, Cătălin Stancu, nu a dorit să comenteze, încă, rezultatul alegerilor, precizând că Alianţa USR-PLUS va depune contestaţii pe mai multe planuri, care ar putea schimba puţin optica finalului acestui scrutin • Lucian Căprariu, de la Brăila Nouă, nu a răspuns la telefon, iar deputatul PNL Vasile Varga a vorbit despre greşeli de strategie, însă fără a pune punctul pe “I”
O parte din tabăra celor învinşi la alegerile locale 2020, la Brăila, este momentan înecată în butoiul cu melancolie, în timp ce o alta, încă speră că va mai schimba ceva prin contestaţii. Pe scurt, contactaţi telefonic, ieri, de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, pentru a comenta rezultatul alegerilor locale, unii dintre candidaţii care au fost învinşi de PSD-işti, nici nu au mai răspuns la telefon. Este cazul lui Lucian Căprariu de la Brăila Nouă, dar şi al liderului PNL Brăila, Alexandru Dănăilă. Chiar şi aşa, ne-a răspuns candidatul liberalilor la preşedinţia CJ Brăila, Cătălin Boboc, care s-a arătat dezamăgit de rezultatul său (23,94%), mult sub cel al social-democratului Francisk Chiriac, cel al lui Căprariu care a luat doar 17,24 procente, dar şi cel al partidului, per total.
“În primul rând, vreau să le mulţumesc celor care ne-au susţinut şi celor care ne-au acordat votul! Despre rezultat? Asta au votat brăilenii. Votul lor trebuie respectat. Şi când ne convine, şi când nu ne convine. Trebuie să îi felicităm pe câştigători, pentru că aşa este demn şi aşa este fairplay. Trebuie să ne gândim foarte bine ce n-a funcţionat la noi şi din ce motiv în patru ani de zile de la vechile alegeri nu am reuşit să construim o alternativă la PSD. Trebuie să facem o analiză foarte serioasă şi să vedem unde tot greşim. Dar mai multe, cred că este normal să vă spună preşedintele filialei, Alexandru Dănăilă”, a declarat Boboc.
Întrebat dacă are de gând să îşi ocupe fotoliul din CLM Brăila, pentru că acesta deschide lista PNL în mini-Parlamentul local, Boboc a evitat să dea un răspuns concret. Acesta a precizat că înainte de orice discuţii legate de posturi de consilieri, ar trebui făcută o analiză clară pentru a vedea direcţia în care va merge echipa liberalilor mai departe. Boboc a răspuns într-o manieră similară şi în legătură cu acuzaţiile care i-au fost aduse pe toată durata campaniei electorale, cum că s-ar “încălzi” pentru Alegerile Parlamentare din luna decembrie, fără a preciza în vreun fel dacă va candida sau nu.
Varga vorbeşte despre greşeli de strategie, însă fără să le indice
Cert este că deputatul PNL Brăila, Vasile Varga, a postat la rândul său un comentariu pe reţelele de socializare, în care a vorbit printre altele despre anumite greşeli în strategia partidului, făcute în campanie, care au condus în cele din urmă la rezultatul slab al liberalilor.
“S-au făcut greşeli de strategie, unele au devenit evidente încă din timpul campaniei, am încercat să ne redresăm din mers însă nu am reuşit. Am pierdut o bătălie, dar vor urma altele, aşa că nu ne rămâne decât să fim uniţi şi mult mai receptivi la nevoile şi dorinţele reale ale comunităţii”, a scris Varga.
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a vedea la ce greşeli de strategie face referire cu exactitate, dar mai ales, cine consideră acesta că este vinovat pentru rezultatul acestor alegeri, Varga a evitat să dea un răspuns, în ciuda insistenţelor noastre. Deputatul a precizat că deocamdată chiar nu se poate pronunţa în privinţa greşelilor care s-au făcut.
“Chiar nu pot! Bineînţeles că am avut ceva anume în vedere atunci când am scris ceea ce am scris. Dar o să facem o analiză şi abia apoi voi putea să vă spun mai multe”, a declarat Varga.
Alianţa USR-PLUS speră că va mai schimba ceva după contestaţii
Liderul USR Brăila, Cătălin Stancu, a evitat să facă deocamdată vreun comentariu în privinţa rezultatului alegerilor locale, precizând că Alianţa USR-PLUS are de gând să depună contestaţii pe mai multe fronturi, printre care şi pentru Consiliul Local Municipal. Stancu a afirmat că sunt anumite neconcordanţe între procesele verbale şi cifrele care au ajuns la Biroul Electoral, astfel că, abia după rezultatul contestaţiilor, va face un comentariu privind rezultatul alegerilor, deoarece încă speră că situaţia mai poate suferi modificări. Acesta a făcut referire la faptul că Alianţa USR-PLUS are nevoie să treacă pragul de 7% pentru a avea membrii în CLM şi CJ Brăila, lucru care deocamdată pare că nu s-a întâmplat.
La rândul său, candidatul USR-PLUS la Primăria Municipiului Brăila, Mihai Isvoranu (care a obţinut 7,10%) a transmis un mesaj, privind concluziile sale după aceste alegeri.
“Brăila este din nou în topul judeţelor cu cea mai slabă prezenţă la vot – locul 37 pe ţară ca judeţ. La municipiu stăm chiar mai prost, doar puţin peste 30% dintre brăileni au votat. Trebuie să recunosc că sunt dezamăgit de prezenţa foarte slabă la vot. Faptul că stăm acasă nu schimbă lucrurile. Faptul că nu votăm nu ajută nici comunitatea, nici clasa politică. (…) Vreau să le mulţumesc tuturor brăilenilor care au înţeles importanţa alegerilor locale şi au ieşit să voteze – indiferent cu cine au votat. Evident, vreau să le mulţumesc brăilenilor care mi-au acordat votul – mulţumesc că aţi crezut în mine, în programul propus şi în Alianţa USR-PLUS”, a declarat Isvoranu.
Candidatul PLUS a ţinut să reamintească faptul că a intrat de curând în politică şi consideră aceste prime alegeri la care a luat parte drept “botezul său” la acest capitol. Isvoranu şi-a expus şi câteva dintre planurile sale pe viitor, concluzionate ca urmare a acestei experienţe.
“În aceste două luni am ieşit în stradă zi de zi şi am stat de vorbă cu foarte multă lume. Am spus în repetate rânduri, în ultima vreme, că ceea ce m-a şocat în toate discuţiile cu brăilenii este lipsa de speranţă. Oamenii nu mai cred că se poate schimba ceva, nu cred că ei pot schimba ceva. Prezenţa slabă la vot la aceste alegeri mă face să îmi fixez un obiectiv personal: să mă implic în orice campanie de educaţie civică prin care să explicăm din nou şi din nou de ce este important să ieşim la vot. (…) Aşa că voi continua să mă întâlnesc cu brăilenii şi în afara campaniei electorale şi, alături de colegii din USR-PLUS, să le arătăm că schimbarea se face pas cu pas şi cu fiecare dintre noi”, a transmis Isvoranu.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















