Cultură
Muzeul la raport
* muzeografi, cercetători, conservatori și restauratori, coordonați de dr. Costin Croitoru, manager interimar, și-au dat întâlnire, zilele trecute, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” * preț de mai multe ore, secțiile muzeului și-au prezentat activitatea, începând cu specialiștii în Restaurare-Conservare și terminând cu specialiștii Secției Arheologie și ai Științelor Naturii
Muzeul Brăilei „Carol I” și-a prezentat, recent, realizările obținute în anul 2021, în cadrul Sesiunii anuale de rapoarte de activitate a personalului de specialitate – Ediția a II-a, desfășurată în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria”.
Evenimentul a început la ora 9.00, cu o prelegere susținută de conf. dr. Costin Croitoru, manager interimar al Muzeului Brăilei „Carol I”. Prezent la dezbateri, vicepreședintele CJ, Ionuț Ciprian Dobre, le-a mulțumit muzeografilor și celorlalți specialiști pentru bogata activitate desfășurată.
Enuța Năstase, conservator la Secția Memoriale, a vorbit despre „Modalități de conservare și expunere a bunurilor culturale mobile în cadrul expoziției permanente „Ana Aslan”, iar Liliana Gâță, conservator la Secția Artă a prezentat etapele parcurse în conservarea ancadramentului ceramic al unei inscripții. Au prezentat rapoarte de activitate, de asemenea, Emanuela Enache și Vladimir Smaznov, neobosiți restauratori la Secția Artă, și Cristian Lalu, conservator la Secția Științele Naturii (despre folosirea criogeniei în conservarea pieselor colecției de ornitologie).
A doua parte a sesiunii de comunicări – Secțiunea Muzeologie-Cercetare, a fost moderată de Elena Ilie, șef Secția Memoriale (care a prezentat raportul „Perpessicius. Prietenii literare”) și Alina-Ruxandra Mircea, șef Secția Artă. Au prezentat rapoarte/comunicări: Roxana Serea, muzeograf la Secția Memoriale, dr. Valentin Popa, muzeograf, și Camelia Hristian, șef Serviciul Relații Publice. „Marketing pentru cartea de istorie în vreme de pandemie (2020-2021)” a fost titlul comunicării prezentate de Geta Șerbănescu, muzeograf, iar Alina-Ruxandra Mircea a prezentat informații relevante despre participarea la Expoziția și proiectul de cercetare „Cold Revolution”.
Ghena Pricop, șef Secția Istorie Modernă și Contemporană, a prezentat Donația „Eduard Daniel Dianescu”, iar Niculina Dinu, muzeograf, a vorbit despre „Necropole în date istorico-arheologice pentru topografia Brăilei la sf. sec. XVIII”. După raportul Vioricăi Preda, muzeograf, au prezentat comunicări Gabriela Cloșcă, șef Secția Etnografie și dr. Nicolae Onea, șef Secția Științele Naturii.
În ultima parte a sesiunii, dr. Viorel Mortu a prezentat comunicarea „Revista Colocvii dunărene – între certitudine și aventură”, iar dr. Zamfir Bălan a vorbit despre „Articole de Panait Istrati rămase în presa vremii”. Totodată, dr. Adrian Trifan a prezentat „Patrimoniul industrial al județului Brăila”, cu referire la întreprinderea Laminorul SA, iar muzeograful Viorel Stoian a relatat despre Campania 2021 de cercetări arheologice preventive, cu referire la uimitoarele descoperiri de la Siliștea despre care a relatat, pe larg, și cotidianul nostru.
„Noblețea suferinței eroilor neamului 1948-1964” a fost titlul comunicării prezentate de muzeograful Cătălina Mârza. Dr. Mirela Vernescu, de la Secția Arheologie, a vorbit despre „Cercetările sistematice preventive și supraveghere arheologică în anul 2021”. Conf. dr. Costin Croitoru și dr. Stănică Pandrea au relatat despre Proiectul de cercetare Hilands (campania 2021), iar dr. Nicolae Onea despre „Distribuția avifaunei limicole în Lunca Dunării de pe teritoriul jud. Brăila”.
Concluziile finale au fost formulate de managerul interimar al Muzeului Brăilei „Carol I”, dr. Costin Croitoru, care le-a mulțumit colegilor pentru munca depusă și pentru realizările obținute în anul 2021.
Cultură
Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.
Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.
În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.
Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.
Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.
Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.
Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!
Cultură
„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu
• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.
Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.
Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.
Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.





















