Politică
Constituția – legea supremă, la cheremul politicienilor
* fostul senator de Brăila, prof. dr. Ionel Alexandru, a dorit să își exprime opinia privind intenția anunțată de actuala coaliție de guvernământ privind modificarea Constituției * membru al Adunării Constituante, Alexandru a povestit cum a fost realizată actuala Constituție și a ținut să critice Parlamentul actual pentru că a ținut o ședință solemnă pentru marcarea a 30 de ani de la adoptarea acesteia în avans cu două zile * acesta a mai adăugat că nu Constituția ar trebui modificată, ci Curtea Constituțională depolitizată
Prof. dr. Ionel Alexandru, fost senator de Brăila și membru al Adunării Constituante, a dorit să își exprime opinia în legătură cu intenția celor trei partide aflate astăzi la Guvernare de a schimba Constituția României. Acesta a dorit, în primul rând, să atragă atenția asupra faptului că abia, ieri, pe 8 decembrie, s-au împlinit 30 de ani de la adoptarea Constituției, chiar dacă parlamentarii actuali au decis să susțină o ședință solemnă pe 6 decembrie, cu două zile mai devreme. Fostul senator a afirmat că nu este prima oară când actualii politicieni serbează evenimente importante pentru statul român după cum le permite programul, ceea ce nu ar trebui să fie atât de ușor acceptat. Totuși, Alexandru susține că a luat decizia de a face un comentariu privind intenția celor din PSD, PNL și UDMR de a aduce schimbări Constituției României, deoarece a ajuns la concluzia că toate partidele fac acest gest din pură demagogie și nu dintr-o dorință reală de a îmbunătăți lucrurile. Potrivit lui Alexandru, Constituția americană funcționează în continuare la fel de bine, chiar și după mai bine de două sute de ani, astfel că nu poate accepta pledoaria politicienilor actuali care susțin că am ajuns să avem o Constituție depășită. Sursa citată a precizat că lucrurile importante pot fi modificate prin amendamente, așa cum s-a mai întâmplat în 2003, când România trebuia să poată intra în Uniunea Europeană.
Alexandru a dorit să ofere câteva detalii despre cum au stat lucrurile la momentul în care Constituția actuală a României a fost realizată.
”Actuala Constituție a rezultat în urma alegerilor din 20 mai 1990, când s-a stabilit ca Parlamentul ales să fie și Adunare Constituantă. Lucrările, efectiv, pentru realizarea Constituției au început prin organizarea Comisiei de Redactare, în data de 11.07.1990. Aceasta a elaborat tezele Constituției, în baza cărora se va discuta pentru elaborarea Constituției propriu-zise. Lucrările Adunării Constituante au început pe data de 13 februarie 1991 și s-au încheiat pe 22 noiembrie 1991. Deci opt luni, practic, a durat. Dar vreau să vă spun că tezele s-au discutat încă din toamna lui 1990 și s-au depus peste 1.000 de amendamente la tezele respective. Constituția a fost votată de 475 de parlamentari, din cei 476, deoarece unul dintre ei, e vorba despre Karoly Kiraly (fost senator) nu și-a exprimat votul în niciun fel. Din acest motiv el va fi și sancționat prin excluderea din Parlament. Adică și-a pierdut mandatul, conform unei hotărâri luată de Constituantă. Problema era că dacă nu îți convenea, votai «contra», dar nu era de acceptat să nu îți exprimi votul. Că de aceea te-a trimis poporul acolo, să îl reprezinți în Parlament. Revenind, ea a fost votată în 21 noiembrie și au fost 414 voturi «pentru» și 95 «contra». Mai exact, «pentru» au fost două treimi. Ca un paradox privind actuala coaliție, vreau să spun că din cele trei partide care formează coaliția actuală de guvernare, două – PNL și UDMR -, la vremea respectivă au votat «contra» Constituției. Ceea ce mi se pare foarte important în contextul actual. Practic, numai fostul FSN a votat «pentru» Constituție, deci doar PSD din actuala Coaliție de Guvernare. Referendumul pentru Constituție s-a desfășurat pe data de 8 decembrie 1991, deci miercuri se împlinesc 30 de ani. La referendum au participat 10.900.000 de alegători. Din aceștia, au votat «pentru» 77,3%, «contra» 20,4% și au fost voturi nule 2,3%.”, a dorit să sublinieze Alexandru, care ne-a contactat cu o zi înainte de împlinirea celor 30 de ani de la adoptarea Constituției.
Amendamentele de atunci și «demagogia» actuală
Continuând pe aceeași linie, Ionel Alexandru a dorit să atragă atenția asupra importanței unora dintre amendamentele în baza cărora a fost realizată actuala Constituție a României. Unul dintre acestea fiind chiar al său.
”Cel care a depus cele mai multe amendamente – a avut peste 200 -, a fost senatorul Leonard Fințescu de la Galați. Eu am avut 14 amendamente aprobate și am fost pe locul 10 în statistica făcută în acest sens. Bine, au fost mai multe aspecte importante, dar aș vrea să reamintesc doar unul dintre ele. Se referă la capitolul de Teritoriu al României, e vorba de art. 3, alin. 4 care stabilește următorul lucru: «Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine». Am introdus acest amendament, pentru că atunci, în 1991 existau discuții la care am și participat, fiind membru în Comisia de politică externă a Senatului. Au fost discuții atunci cu privire la strămutarea unor populații din URSS care era în disoluție în 1991. Vă amintiți, atunci și-au declarat independența o mulțime de republici. Era situația care era. Și se auzea că de acolo urmau să fie aduse pe teritoriul României mai multe populații: în primul rând era vorba despre evrei, dar și despre alții etc. Dar amintesc asta, deoarece acest articol a contat foarte mult în recentul caz al migranților de acum trei ani. Când au venit un milion de migranți în Europa. Uniunea Europeană voia să ne repartizeze și nouă o serie de migranți, dar s-au lovit tocmai de Constituția României. Țin minte chiar faptul că fostul președinte Traian Băsescu a argumentat prin acest articol că în România nu pot fi aduși migranți ca o populație străină din alte părți. Și vedeți că nu avem pe nimeni acum la nivel masiv. Cei care vin, ați văzut, sunt câțiva care sunt prinși deseori la graniță”, a mai adăugat Alexandru, în încercarea de a explica faptul că forma actuală a Constituției României a fost destul de bine analizată și că produce efecte în interesul național și în prezent.
Cât despre discursul partidelor din actuala coaliție de guvernare, Alexandru consideră că avem de-a face cu demagogie la nivel înalt, deoarece problemele pe care aceștia le semnalează fie nu sunt reale, fie au soluții dar care nu se pun în aplicare.
”În privința ideilor de modificare a Constituției. I-am auzit pe PSD-iști, în primul rând pe domnul Ciolacu, că vrea să modifice Constituția, dar și pe Florin Cîțu de la liberali. Și alții. PSD-iștii se referă la reducerea atribuțiilor președintelui. Dar din punctul meu de vedere este o demagogie. Motivează încălcarea Constituției de către președintele Klaus Iohannis. Este adevărat! Constituția a fost încălcată de mai multe ori de către președinte, dar vinovați sunt cei care NU l-au sancționat. Pentru că în Constituție scrie foarte clar că președintele poate fi suspendat prin votul majorității parlamentarilor. Nu au nevoie de două treimi, ci doar de jumătate. Lucru pe care ei nu l-au făcut. Și mă refer la PSD. Puteau să îl suspende și când a ieșit cu geaca roșie atunci, chiar și anul trecut, chiar și astă-vară. Dar nu au vrut. Nu știu. Poate că a fost o înțelegere între ei. Dar reamintesc faptul că atunci când chiar s-a dorit, președintele a fost suspendat. Mă refer la suspendarea lui Băsescu. Vă aduceți aminte că s-a ajuns și la referendum. Cu alte cuvinte, tu vrei să modifici ceva, pe când în realitate tu nu vrei să aplici Constituția. Că dacă voiau să o aplice, puteau să îl suspende. Alții vor Republică Parlamentară. Că nu le convine Republica semi-prezidențială. Dar republicile parlamentare au o mare hibă: parlamentele se schimbă și nu știi ce parlament vei avea. Iar în momentul respectiv se pot întâmpla multe! Pe când, un președinte ales prin vot universal poate fi cumva controlat. Dar Parlamentul într-o astfel de situație cum mai poate fi controlat?! Cine îl mai poate dizolva?! Pentru că dacă un președinte încalcă Constituția, legile, poți să îl suspenzi și să îl dai jos. Dar nu e la fel dacă Parlamentul o ia razna. Nu mai există posibilități de control. Este adevărat, Republicile Parlamentare funcționează, dar acolo unde avem o democrație stabilă și democrații cu tradiție. De aceea consider că este o demagogie ceea ce se spune azi. Pentru că au legi foarte clare și pot să rezolve problemele, fără modificarea Constituției. Eu sunt convins că nu vor reuși să modifice Constituția, pentru că oricum această Coaliție nu va rezista mai mult de primăvara anului viitor, când vor organiza alegeri anticipate”, a mai adăugat sursa citată.
Totuși, Alexandru a dorit să indice o posibilă rezolvare a problemelor constituționale din ultima perioada: depolitizarea Curții Constituționale.
”Neclaritățile sunt rezolvate de Curtea Constituțională. Problema este alta. Nu la Constituție. Dar ei (n.r. – politicienii) nu au curaj să recunoască faptul acesta. Curtea Constituțională este politică. Acolo membrii sunt numiți politic. Și aceștia stabilesc politic. Lucru care nu este normal. Nu ar trebui să fie acceptat să voteze politic anumite lucruri. De aceea apar greșeli, apar scandaluri. Pentru că dacă ar fi fost apolitici în Curtea Constituțională, atunci nu ar mai apărea astfel de disfuncționalități. Ați văzut că de la Curtea Constituțională apare câte o chestie care este total incorectă, cum a fost cu erata, dacă vă aduceți amenite, când l-au întrebat pe Băsescu. Dacă era Curtea corectă, nu mai apărea așa ceva. Vedeți? Aici este problema! Dacă e să modificăm ceva, ar trebui să facem asta: Curtea Constituțională să devină apolitică! Adică să fie reprezentată de juriști bine selectați. Dacă aceasta este politică, reacționează la ordin. Și până la urmă, anumite decizii luate chiar de ei nu sunt constituționale. De ce nu se leagă nimeni de chestia asta? Nu le convine, pentru că fiecare are oamenii săi acolo. Toți sunt numiți. Numește președintele trei, numește și Parlamentul. Dacă eu, Klaus Iohannis, trimit trei oameni acolo, normal că vor asculta de mine! PSD-ul trimite oamenii săi. Și aici este problema de fapt”, a conchis fostul senator.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
