Social Media

Politică

Consilierii noi din CLM Brăila. Cine va vota în miniparlamentul local

Timp de citire: 8 minute

• în urma scrutinului din 27 septembrie, brăilenii au ales cine anume va conduce administraţia publică locală pentru următorii patru ani • cei 27 de consilieri locali municipali care vor constitui noul CLM, provin de la PSD, cu un scor de 49,95%, PNL cu 18,4% şi PMP cu 6,48% • mai exact, social-democraţii deţin majoritatea cu 18 consilieri, dar şi cei doi viceprimari, liberalii au obţinut 7 mandate, după renumărare, iar popularii vor avea doi consilieri • discutăm în mare parte despre consilieri din actualul mandat, dar sunt şi câteva nume noi • consilierii noi sunt în principal de la PNL, dar şi-au făcut loc şi nişte nume proaspete pe lista PSD
 
Brăilenii au ales, pe 27 septembrie, cine anume va conduce administraţia publică locală în următorii patru ani. Potrivit rezultatelor parţiale publicate pe site-ul roaep.ro (dar care sunt cât se poate de concrete, având în vedere că datele provin din toate cele 140 de secţii de votare din municipiu), la Alegerile Locale din 27 septembrie, pentru componenţa noului CLM Brăila, voturile valabil exprimate au provenit de la 51.125 de brăileni din cei 170.669 înscrişi pe liste. Aşa cum am mai anunţat, discutăm despre o prezenţă de 31,24% în oraşul Brăila. Ei bine, cele mai multe voturi din partea celor care au decis să meargă în secţii, în duminica alegerilor, au ajuns la social-democraţi. Mai exact, PSD Brăila a obţinut 25.540 de voturi (49,95%), în timp ce PNL a luat doar 9.327 de voturi (18,4%), Alianţa USR-PLUS Brăila 3.552 (6.94%), PMP – 3.313 (6,48%), Pro România – 1.765 voturi (3,45%), iar Partidul Brăila Nouă – 1.344 (2,62%). Ca o paranteză, tot atunci, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a luat 2,41%, obţinând 1.233 voturi, candidatul independent Dan Căpăţînă – 2,13% (1.084 voturi), ALDE – 1,93% (989 voturi), Partidul Verde – 1,55% (795 voturi), PER – 1,44% (741 voturi), PPUSL – 1,07% (548 voturi), PRM – 0,66% (340 voturi), Forţa Identităţii Naţionale – 0,61% (315 voturi) şi PSR – 0,44% (229 voturi) – cel mai slab scor. Revenind la schema finală a CLM Brăila de după Alegerile Locale 2020, trebuie subliniat că singurele partide care au obţinut mandate sunt: PSD, PNL şi PMP. Deşi USR-PLUS a avut un scor mai mare decât PMP, fiind vorba despre o alianţă, pentru a intra în Consiliu, era nevoie să obţină peste 7%, lucru care nu s-a întâmplat. Astfel, PSD a luat 18 mandate, PNL a obţinut 7, iar PMP – 2.
Deşi vor mai exista unele retrageri şi modificări în rândul propunerilor partidelor, deja putem să ne facem o imagine despre viitorii 27 de consilieri municipali ai Brăilei, pentru următorii patru ani, prin consultarea listelor cu care partidele s-au înscris în alegeri.
 
Cei 18 consilieri municipali ai PSD Brăila
Astfel, la PSD tabloul arată în felul următor: cel care deschide lista social-democraţilor la CLM, este chiar primarul Marian Dragomir, care din moment ce a câştigat încă un mandat la Primărie, se va retrage şi în locul său va urca următorul. Cu alte cuvinte, în noul Consiliu, vârful de lance al taberei social-democrate îl reprezintă foştii viceprimari, Doiniţa Ciocan (economist) şi Alexandru Jantea (jurist), despre care Dragomir a anunţat deja că are de gând să îi păstreze pe funcţiile amintite. Pe locul patru, se află preşedintele municipalei PSD Brăila, Sorin Boşneag (directorul Unita Turism Holding SA, de profesie economist). Acesta este urmat de Loredana – Virgina Badiu (de profesie economist, contabil), care face parte şi din actualul mandat, apoi de avocatul George – Marius Caranica (preşedintele HC Dunărea Brăila), de Răzvan Popescu (directorul executiv al Centrului de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă, de profesie economist) şi de medicul diabetolog Cristiana Voineag. De altfel, toţi cei de mai sus fac parte din actualul CLM Brăila. O prezenţă nouă pe lista PSD este Daniel Tudose (inginer mecanic), care ocupă locul nouă pe listă, urmat de Adrian Mihai Goanţă (Conf. univ. ec. dr. ing. Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi) care a activat în CLM din 2016 până în prezent. Situaţie în care se află şi PSD-istul Florin Dumitru (inginer, director), Valentin Pătârlăgeanu (asistent medical generalist), dar şi Cornelia Neacşu (psiholog, director al unui salon de înfrumuseţare). Un alt nume nou pe lista social-democraţilor este Vasile Cupcic (strungar, administrator), urmat de Petru Gojan (inginer protecţia mediului, şef birou), care de asemenea este consilier din 2016 până în prezent. Pe locul 16, PSD-iştii au venit tot cu un nume nou: Andrei Dan Vărzaru  (medic), urmat de profesorul Marian Neta, actual consilier. Pe 18 se află Silvia Bobi (soră la Crucea Roşie şi curier), iar pe 19 – Cătălin Ştefan Aramă (economist de profesie, care activează în domeniul IT).
 
Lista rămâne subţire la PNL Brăila: tot 7 consilieri municipali
Pe lista cu care PNL Brăila s-a înscris în Alegerile Locale 2020 pentru CLM, pe prima poziţie se află fostul senator, ex-prefectul Brăilei, Cătălin Boboc (jurist de profesie), de altfel, candidatul partidului pentru fotoliul de preşedinte al Consiliului Judeţean. Acesta s-a ferit, recent, să declare dacă va accepta poziţia de consilier municipal sau nu, punctând doar că aşteaptă să vadă concluziile analizei care se va face în tabăra liberalilor după aceste alegeri locale, pentru a stabili cu exactitate care îi vor fi planurile de viitor. Pe locul al doilea, se află fostul inspector şcolar general, Cătălin Canciu (profesor, inspector şcolar general adjunct), care nu a mai activat până acum în CLM. Acesta este urmat de preşedintele organizaţiei municipale a PNL Brăila, Adrian Tabarac (economist, administrator), care este consilier şi în actualul mandat. Un alt nume nou este Laurenţiu Coman (jurist, manager), care a venit în tabăra liberalilor, odată cu deputatul Emilia Meiroşu. Acesta a intrat recent în politică, însă înainte de PNL a fost membru Pro România, pe vremea când Mihai Tudose era coordonatorul filialei brăilene. Pe locul cinci de pe lista liberalilor se afla actualul consilier municipal Sorin – Ion Ioniţă (psiholog), însă organizaţia judeţeană a anunţat că acesta s-a retras de pe listă, încă din timpul campaniei electorale, după ce PNL-istul a fost implicat într-un scandal mediatic. Ioniţă s-a certat cu brăilenii pe reţelele de socializare şi a folosit un limbaj deloc civilizat, ceea ce a condus la sancţiunea amintită. Astfel, pe locul şase de pe lista PNL Brăila îl avem pe Florin Gheorghiţă (inginer şi regional Smart City Developer), urmat pe şapte de actualul consilier județean Ionel Enuţă (economist, şef birou), care va urca automat, având în vedere retragerea lui Ioniţă. Pe poziţia opt se află
Trebuie punctat totuşi că dacă Boboc va decide, la rândul său, să nu îşi depună jurământul, cel mai probabil, brăilenii îl vor avea consilier municipal din partea liberalilor şi pe Sorin Gălbinaş (tehnician veterinar, antreprenor).
Totodată, pe locul 9 al listei PNL se află Viorel – Mihai Pascale (geograf, profesor), preşedintele TNL Brăila, care ar putea intra în CLM Brăila, în funcţie de ce se va întâmpla în final cu scenariul retragerilor amintit mai sus.
Reamintim că şi în mandatul actual, PNL Brăila are tot şapte fotolii de consilieri municipali.
 
Noutate în CLM Brăila: PMP are doi consilieri
Cel de-al treilea partid care a prins locuri de consilieri municipali este PMP Brăila. Popularii brăileni intră cu această ocazie pentru prima oară în Consiliul Local, cu două mandate. Aşa cum am precizat şi cu alte ocazii, lista PMP Brăila a fost deschisă de consilierul municipal actual, Elena-Daniela Rădulescu (economist, manager marketing). Aceasta a venit recent la PMP de la ALDE, însă în timpul campaniei electorale a promovat o serie de proiecte realizabile şi de bun-simţ, iar rezultatul s-a văzut în urma scrutinului din 27 septembrie. Pe poziţia doi a listei PMP Brăila la Municipiu se află consilierul judeţean Ionel Adetu (economist, administrator), candidatul partidului la Primăria Brăila. Acesta ocupă locul al doilea şi pe lista partidului la CJ Brăila, însă potrivit lui Viorel Botea, preşedintele PMP Brăila, Adetu ar dori mandatul de consilier municipal.
Precizăm că locul trei pe lista de la CLM a popularilor brăileni este ocupat chiar de liderul PMP Brăila, Viorel Botea (candidatul partidului la preşedinţia CJ Brăila, profesor şi inspector şcolar general Brăila), care ne-a declarat că va opta pentru fotoliulul de la judeţ. Pe locurile 4 şi 5 se află Coman Sarafolean (profesor, pensionar) şi Virginia – Geanina Broască – Toma (profesor), însă potrivit lui Botea, cei doi vor alege, de asemenea, mandatele de consilieri judeţeni. Liderul PMP a făcut totuşi menţiunea că tabloul final nu a fost bătut în cuie în cadrul organizaţiei.
De altfel, după cum ne-au informat reprezentanţii partidelor politice, urmează o perioadă în care toţi candidaţii vor fi verificaţi pentru a li se valida mandatele, după care, cel mai probabil, spre finele lunii octombrie va avea loc şi şedinţa de constituire a noului CLM Brăila, la o dată ce va fi fixată de Prefectură.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧