Social Media

Politică

Conferinţă de presă cu scandal în PNL Brăila, în prezenţa controversatului Marian Petrache, şeful CJ Ilfov

Timp de citire: 8 minute

• liberalii brăileni au convocat o conferinţă de presă, ieri, la sediul partidului pentru a continua prezentarea programului de guvernare locală, în prezenţa unui invitat de la Centru: Marian Petrache, vicepreşedinte PNL şi preşedintele CJ Ilfov • cum candidaţii liberali au primit o serie de întrebări ceva mai incomode din partea jurnaliştilor, Petrache a sărit în apărarea acestora fără să fie întrebat în mod direct, astfel că evenimentul a căpătat rapid o nuanţă destul de tensionată
 
Situaţie problematică, ieri, la o conferinţă a PNL Brăila la care a fost invitat şi Marian Petrache, vicepreşedinte al partidului la nivel naţional, preşedinte al CJ Ilfov şi fost şef interimar al organizaţiei din Brăila, pentru o scurtă perioadă de după Alegerile Locale din 2016. Pe scurt, după cum a precizat preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, tema conferinţei de presă a fost continuarea prezentării programului de guvernare locală al PNL, astfel că atât Cătălin Boboc, candidatul pentru şefia CJ Brăila, cât şi Lucian Căprariu (Brăila Nouă) opţiunea liberalilor pentru Primăria Municipiului, au vorbit despre dezvoltarea unor capacităţi prin care să fie facilitate investiţiile în zona noastră. Cu toate acestea, conferinţa de presă a luat o turnură destul de tensionată în momentul în care jurnaliştii au avut ocazia de a adresa întrebări, iar Petrache a decis să sară, neinvitat, în apărarea candidaţilor PNL Brăila, care primiseră o serie de întrebări incomode.
Cert este că liberalul Cătălin Boboc a avut de dat explicaţii legate de declaraţia sa de pe vremea când ocupa fotoliul de prefect al judeţului Brăila, când a spus sus şi tare că nu are de gând să mai candideze la Alegerile Locale din acest an. Lucru pe care totuşi l-a făcut ulterior. Mai mult, a primit întrebări şi cu privire la o serie de acuzaţii cum că ar avea de plătit mai multe datorii sau chiar că a tras “ţepe”. De asemenea, a fost întrebat dacă prin candidatura actuală se pregăteşte pentru Alegerile Parlamentare. Boboc a precizat că a ajuns în postura de a candida la şefia Consiliului Judeţean Brăila tocmai pentru că preşedintele CJ, Francisk Chiriac, principalul său contracandidat pentru acest fotoliu, nu şi-ar fi făcut treaba. Liberalul a afirmat că a descoperit acest lucru din poziţia de prefect al judeţului, în plină pandemie de coronavirus, atunci când a trebuit să intervină pentru a rezolva probleme care ţineau tocmai de competenţa şefului CJ. Cât despre datorii, Boboc a declarat că în prezent nu are nicio datorie către nimeni şi că sunt doar zvonuri lansate de pesedişti.
“În primul rând, răspunsul este clar: NU (n.r. – despre datorii)! Pentru că văd şi eu. Dar tuturor postacilor PSD, în primul rând, care fac asta, vreau să le fac următoarea invitaţie. Haideţi să stabilim o oră şi o zi, de faţă cu presa, toţi aceştia care mă numesc în felul ăsta de ceva timp – pentru că de ani de zile, din urmă vine acest lucru aruncat în spaţiul public -, deci îi invit să meargă cu mine la o dată, la o oră, într-o locaţie pe care o stabilim cu dumneavoastră, cu cine vreţi, şi discutăm concret despre lucrurile astea. Cu presa de faţă”, a declarat Boboc, făcând precizarea că în momentul de faţă nu are absolut nicio datorie faţă de nimeni.
Cât despre candidatura la preşedinţia CJ ca o rampă de lansare pentru Alegerile Parlamentare, acesta a adăugat: “Am auzit că mandatul meu de prefect a fost de fapt o campanie pentru aceste alegeri locale. Înţeleg. Tot timpul, proiectele mele politice au legătură cu viitorul. Da. Sunt un om care, de regulă, gândeşte cu doi – trei paşi mai departe, dar atunci când vorbim de strategii. Strategii de dezvoltare a judeţului, spre exemplu. Domnul Chiriac, am văzut că mereu spune asta, şi oameni apropiaţi de dumnealui. Chiar postaci. Cei de la CID, din Lacu Sărat, de exemplu, care trebuie să scrie proiecte pentru judeţ. Dumnealor stau acolo şi folosesc infrastructura Consiliului Judeţean ca să înjure PNL-ul şi pe mine. E în regulă. Îmi asum asta. Dar repet, când eram prefect spuneau că îmi fac campanie. Dar de fapt, toată lumea ştie – cei cu care am interacţionat -, că eu îi făceam treaba domnului Chiriac, la spitale, spre exemplu. De ce aş fi candidat acum ca să mă pregătesc pentru Parlamentare?! Nu am nevoie de asta. Eu candidez pentru un singur lucru: vreau şi o să fiu preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila!”
Ei bine, în contextul în care discuţiile despre posibila candidatură a lui Cătălin Boboc la Alegerile Parlamentare au continuat, Marian Petrache a ţinut să intervină neinvitat, pentru a oferi anumite explicaţii, chiar dacă a întrerupt o întrebare adresată de către un reprezentant al presei brăilene. În urma incidentului, o parte dintre jurnaliştii prezenţi au decis să părăsească sala. Pe scurt, Petrache a ţinut să transmită că atunci când eşti membru al unui partid, sau al unei echipe nu poţi să faci întotdeauna ceea ce doreşti, astfel că te poţi trezi în postura de candidat la vreo funcţie, dacă ţi se solicită acest lucru. Mai mult, acesta a dorit să sublinieze că nu vede nimic rău într-o eventuală candidatură a lui Boboc la Parlamentare, chiar dacă ar pierde şefia CJ Brăila la Localele din 27 septembrie.
De asemenea, întrebat în legătură cu scorul estimat în urma sondajelor de 40% la Alegerile Locale din 2016, când a candidat pentru funcţia de primar al municipiului şi cel obţinut, care a fost unul destul de mic, Boboc a precizat că nu vede nicio legătură cu actualele alegeri. Acesta a adăugat că discută frecvent cu brăilenii pe stradă, iar aceştia îi transmit că este momentul pentru o schimbare.
Reamintim că Marian Petrache a fost preşedintele interimar al PNL Brăila, pentru câteva luni, la scurt timp după Alegerile Locale din 2016, pentru a forma echipa partidului pentru Alegerile Parlamentare. Acesta a fost implicat într-un scandal cu DNA fiind acuzat de şantaj şi de mită, însă în cele din urmă dosarul a fost clasat. Petrache a afirmat la Brăila că a decis să nu mai candideze pentru încă un mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov la alegerile locale, pentru că va deschide lista PNL la Senat şi ţinteşte o funcţie de ministru în viitorul guvern liberal, care va fi format după alegeri.
 
Căprariu şi banii din declaraţia sa de avere
 
Nici candidatul PNL-Brăila Nouă la Primăria Municipiului Brăila nu a scăpat prea uşor. Acesta a fost întrebat în legătură cu provenienţa banilor pe care i-a trecut în declaraţia de avere la capitolul “împrumuturi”. Căprariu a fost rugat să explice două sume primite ce apar în declaraţia de avere. Una de 5.000 lei, care se pare că ar proveni de la mama sa şi un împrumut de 50.000 euro de la o persoană fizică.
“Ce doriţi să ştiţi? (n.r. – despre 50.000 euro). Mi i-a dat cel mai bun prieten al meu. Mi i-a dat sub formă de împrumut, da. Am luat un apartament. Este cel mai bun prieten al meu din copilărie. De la grădiniţă suntem prieteni. Suntem în familie. Copilul meu îi spune «unchiule». Ce garanţie? Garanţie în familie?! Despre ce vorbim? V-am spus că este în familie. Noi suntem împreună de mai bine de 40 de ani. Adică există oameni care au cuvânt şi care au onoare. Este unul dintre cei mai mari avocaţi în dreptul comercial din ţară”, a declarat Căprariu, precizând că această donaţie ar fi venit fără niciun fel de obligaţii.
Tot cu această ocazie, Căprariu a trebuit să dea explicaţii pentru declaraţiile pe care le-a făcut la adresa fostului primar liberal Constantin Cibu, pe reţelele de socializare. Atât acesta cât şi liberalii prezenţi au explicat că declaraţiile vizau persoanele din administraţia publică locală, care sunt acolo doar pentru că deţin funcţii în partid şi nu un atac direct la adresa lui Cibu.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧